Debitul Dunării, pe sectorul de intrare în ţară, va fi în creştere în umătoarele zile, până la valoarea de 7.500 metri cubi/secundă (mc/s), cu mult peste media multianuală a lunii februarie, arată prognoza hidrologică publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă în perioada 9 – 16 februarie 2019.
La nivelul lunii februarie 2019, pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), debitul maxim estimat este de 5.500 mc/s faţă de valoarea medie multianuală de 5.300 mc/s, iar cel minim de 3.800 mc/s.
Potrivit datelor Transelectrica, Hidroelectrica, este, de câteva zile, producătorul cu cel mai mare aport la generarea de energie electrică din România. La ora transmiterii acestei ştiri, asigura cu cei 1.900 MW 28% din producţia naţională, dar, în seara zilei de 9 februarie, a produs şi 2.600 MW, din cei 7.900 MW, cât era producţia naţională la acea oră, adică asigura 33%.
În ceea ce priveşte situaţia pe râuri în următoarea săptămână, debitele medii zilnice vor fi în general în scădere în prima zi a intervalului de prognoză, exceptând cursurile inferioare ale Siretului şi Prutului, unde vor fi în creştere prin propagare.
Ulterior, în următoarele două zile, debitele vor fi în creştere din cauza cedării apei din stratul de zăpadă şi precipitaţiilor lichide prognozate, iar în ultima parte a intervalului debitele vor fi în scădere, exceptând cursurile inferioare ale râurilor mari, unde vor fi în creştere prin propagare.
Formaţiunile de gheaţă se vor menţine fără modificări importante în prima zi a intervalului, în următoarele două zile vor fi în diminuare şi restrângere, iar în ultima parte vor fi în extindere şi intensificare.
În luna februarie 2019, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari (între 80-100%) pe râurile din bazinele hidrografice: Olt superior, Argeş, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, pe cursul superior şi mijlociu al Siretului şi pe cursul superior al Prutului şi mai mici pe râurile din bazinul Bârladului şi pe afluenţii Prutului (30-50% din normalele lunare), arată prognoza lunară a INHGA.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de sloiuri, blocaje de gheţuri) vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare în prima decadă a lunii, apoi vor avea extinderi şi intensităţi variabile, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării, în funcţie de evoluţia temperaturilor.
În cursul lunii februarie, formaţiunile de gheaţă mai pot determina, prin evoluţia lor, blocaje de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu variaţii semnificative de niveluri, îndeosebi pe unele râuri din bazinele hidrografice: Bistriţa, Olt, Mureş, Vişeu, Iza şi Someş, menţionează hidrologii
