Un sfert de milliard de euro, factura noastră pentru cogenerarea eficientă. Unde merg banii

Schema de sprijin pentru cogenerarea eficientă este de fapt tot o modalitate de sprijin a sistemului centralizat de încălzire. Mai eficientă şi sustenabilă, inclusiv din punct de vedere al preţurilor, spun autorităţile. Câţi bani strînge această schemă din facturile consumatorilor şi unde merg ei

De la 1 aprilie, factura de energie electrică a fiecărui consumator din România a fost “încărcată” cu 0,018 lei pentru fiecare kWh consumat, ca urmare a intrării în vigoare a unui ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) referitor la sprijinul pentru cogenerarea de înaltă eficienţă – Ordinul 12/2011. Deşi s-a mediatizat doar impactul asupra consumatorilor casnici (4,5% în plus la factură, la o factură medie lunară de 40 de lei), contribuţia se aplică la toţi consumatorii de energie din România şi, în plus, la cantităţile exportate.

Anul trecut, consumul de electricitate din România a fost de 52,03 TWh, iar exportul de 3,85 TWh. Aplicând contribuţia de 0,0185 lei kWh, rezultă o sumă totală de 1,03 miliarde de lei, adică circa un sfert de miliard de euro, pe care statul o impune consumatorilor. De ce s-a luat această decizie şi ce se întâmplă cu banii?

“N-am făcut nimic special, doar am transparentizat un cost şi l-am trecut în factură. Se plătea şi înainte o taxă de cogenerare, era trecută în serviciile de sistem, o plăteam cu toţii” a explicat introducerea contribuţiei preşedintele ANRE, Dan Iulius Plaveti. El a spus că doar a continuat un demers început în 2007, când s-a pus prima dată problema stimulării investiţiilor în cogenerare.

Cogenerarea eficientă presupune producţia simultană de energie electrică şi termică cu un randament combinat de cel puşin 70%, Banii din această contribuţie merg însă, practic către majoritatea producătorilor în cogenerare din România, dar nu pentru toată capacitatea de generare, ci doar pentru cea care se califică la parametrii de înaltă eficienţă.

Un tabel cu producătorii acreditaţi şi cu capacitatea instalată pentru care se acordă sprijinul puteţi găsi mai jos.

Schema este de fapt o nouă modalitate de rezolvare a problemelor din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, de data aceasta pe altă cale, dincolo de subvenţiile pe combustibili şi acoperirea pierderilor, aşa cum se făcea până acum. “Se câştigă pentru că va începe înlocuirea grupurilor ineficiente şi redimensionarea capacităţilor de producţie la necesarul de consum” explică şeful ANRE. El a dat exemplul CET Braşov, care înainte mergea, pe timp de iarnă, cu un singur grup de 50 MW din cele două, iar vara era la minimul tehnic cu un grup. “Acum, sunt instalate grupuri de 4-8 MW în puncte termice. Sunt 30 MW instalaţi, cât îi trebuie Braşovului” a explicat Plaveti, care a mai oferit şi avantajele reducerii pierderilor pe sectorul de distribuţie şi scăderea dramatică a costului cu forţa de muncă.

Oficialităţile speră ca mai multe primării să investească în centrale de cogenerare dimensionate pentru consumul localităţilor, mai ales că schema de sprijin a statului face bancabile astfel de proiecte.

Cine se califică la schema de ajutor şi pentru ce capacităţi