Nicio ţară din Uniunea Europeană nu a revenit la preţurile reglementate de energie, după liberalizarea pieţei, atât de brusc şi fără niciun fel de consultare cu specialiştii din piaţă, cum se doreşte în România, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
Aceasta, în contextul în care Guvernul a aprobat pe 21 decembrie 2018 Ordonanţa de Urgenţă 114, care prevede revenirea la preţurile reglementate pentru toţi consumatorii casnici de energie în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, măsură anunţată cu doar trei zile înainte.
Liberalizarea pieţei de energie a început la 1 iulie 2013, când 10% din cantitatea de energie furnizată consumatorilor casnici a fost achiziţionată din piaţa liberă, iar întregul proces de liberalizare a fost finalizat la 31 decembrie 2017.
„Cea mai mare problemă este că piaţa a aflat de acest lucru peste noapte şi există o sumedenie de contracte pe piaţă deja încheiate, atât de producători, cât şi de furnizori, care au avut obligaţia să achiziţioneze cantităţi mai mari de energie, mai ales după criza din iarna 2017”, a spus Lungu.
Potrivit acestuia, piaţa liberalizată de energie din România funcţiona destul de bine până acum, cu o concurenţă din ce în ce mai mare între furnizori. Aceştia, în efortul de a-şi atrage cât mai mulţi clienţi casnici, practicau reduceri de preţuri şi tot felul de oferte, precum energie la pachet cu alte servicii, gaze, telefonie mobilă şi mentenanţă.
„Toate acestea se vor duce pe apa sâmbetei, ceea ce va reprezenta o perturbare masivă a pieţei”, a explicat Lungu.
Întrebat dacă au mai fost cazuri în Uniunea Europeană când s-a revenit la preţuri reglementate după liberalizarea totală a pieţei, Lungu a răspuns: „Au mai fost intervenţii, dar nu de această amploare, adică nu atât de brusc şi fără a fi consultaţi specialiştii din piaţă şi operatorii”.
„Sigur, într-o piaţă liberă există atât aspecte bune, cât şi părţi rele, însă totul trebuie făcut echilibrat şi, mai ales, să fie ascultaţi specialiştii”, a adăugat el.
Potrivit unor date furnizate vara trecută de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), la solicitarea AGERPRES, numărul consumatorilor casnici de electricitate care au părăsit piaţa reglementată şi au ales să încheie contracte noi, pe piaţa liberă, a crescut de zece ori în perioada 31 decembrie 2016 – 31 martie 2018, ajungând la aproape 1,2 milioane.
Astfel, dacă la finele anului 2016, numărul consumatorilor casnici în regim concurenţial era de 128.692, un an mai târziu, la sfârşitul lui 2017, acesta ajungea la 901.854. Mai mult, în primele trei luni ale anului trecut, adică în primele trei luni de piaţă complet liberă, trendul a continuat, iar numărul casnicilor din piaţa liberă a ajuns la 1.189.528.
În total, în România, există 8.869.569 de consumatori de energie, din care 8,5 milioane de casnici şi 342.727 de noncasnici (industriali).
Totodată, Lungu a mai spus că o altă prevedere din OUG 114/2018 va afecta foarte mult segmentul de furnizare de energie, respectiv contribuţia de 2% din cifra de afaceri pe care toate companiile licenţiate de ANRE vor trebui să o plătească în bugetul autorităţii.
Lungu a explicat că niciun trader de energie nu vor putea plăti această contribuţie, întrucât marjele lor nete sunt de maximum 1 – 1,5%.
„ANRE publicase deja un ordin privind contribuţiile pe 2019, în funcţie de necesarul ANRE de resurse financiare, şi rezulta că această contribuţie ar fi trebuit să fie de 0,1% din cifra de afaceri. O creştere de 20 de ori pare să depăşească cu mult acest necesar şi am cerut explicaţii. În plus, contribuţiile se calculează în funcţie de cifra de afaceri pe anul anterior, însă, dacă se va aplica la cifra de afaceri din 2018, ar însemna că are efecte retroactive. Astfel că am solicitat aplicarea ei pentru cifra de afaceri din 2019”, a adăugat Lungu.
De asemenea, Lungu a mai fost întrebat care sunt, în opinia sa, cauzele preţurilor mari din piaţă din aceste zile, preţuri care se apropie de cele record din iarna 2017. Oficialul AFEER a indicat producţia mică de energie hidro şi eoliană, precum şi consumul mare determinat de zilele friguroase şi a arătat că şi în ţările vecine, precum Ungaria şi Bulgaria, se înregistrează preţuri mari.
„Considerăm că preţurile vor continua să rămână la un nivel ridicat în perioada următoare, însă nu credem că vor exista probleme în siguranţa aprovizionării, întrucât stocurile de resurse sunt suficiente”, a completat el.
Preţul energiei pe piaţa bursieră spot cu livrare în ziua de joi avre o medie de 411 lei pe MWh, depăşind cel mai mare nivel de anul trecut, de 406 lei pe MWh, înregistrat pe 3 decembrie 2018, potrivit datelor postate pe site-ul operatorului bursier OPCOM şi analizate de AGERPRES.
Preţul energiei cu livrare joi are un maxim de 610 de lei pe MWh în două intervale orare, respectiv între orele 16:00-17:00 şi 17:00-18:00. Spre comparaţie, cel mai mare preţ orar din istoria tranzacţiilor bursiere pe piaţa spot a fost de 680 de lei pe MWh, în februarie 2017
