Preţurile mai mari de pe pieţele de energie electrică s-au văzut în facturi mai mari ale clienţilor alimentaţi de furnizorii de ultimă instanţă în regim de serviciu universal, facturi care au toate componentele de cost avizate de ANRE. Consumatorii au plătit mai mult, producătorii, în marea lor majoritate de stat, au câştigat mai mult. Şi, cum preţurile din pieţele de energie tot cresc, scumpirile vor continua.
„În trimestrul II 2018, comparativ cu trimestrul II 2017, prețul mediu de vânzare a energiei electrice la clienții finali a crescut cu 19,57%. În aceeași perioadă, se constată scăderea consumului cu 13,84%, corelat cu cea a numărului locurilor de consum alimentate de FUI (furnizorii de ultimă instanţă-n.red.) cu 10,48%. Această evoluție este deter”minată, în principal, de trecerea clienților finali din zona reglementată în zona concurențială”.
Aceasta este una dintre concluziile raportului ANRE referitor la evoluţia preţurilor la energie electrică pe fosta piaţă reglementată, actualmente piaţa clienţilor alimentaţi de cei patru FUI (Enel, Electrica, E.On şi CEZ) în regim de serviciu universal şi de ultimă instanţă. În ciuda liberalizării pieţei, aici se află încă majoritatea covârşitoare a consumatorilor casnici, adica 7,25 milioane de locuri de consum.
Preţul mediu de vânzare a energiei (fără TVA, acciză, contribuţie pentru cogenerare şi certificate verzi) către consumatorii casnici a fost, în al doilea trimestru al acestui an, de 477 de lei/MWh. Cel mai puţin plătesc bucureştenii, deserviţi de Enel (450 de lei), iar cel mai mult cei din Oltenia, deserviţi de CEZ (499 de lei). Acest preţ mediu este mai mare cu aproape 20% faţă de cel din urmă cu un an, în special din cauza preţurilor mai mari la energie de pe toate pieţele de unde a fost cumpărată energia pentru clirenţii finali.
Citeşte şi:
Vom ajunge la vârfuri de consum de 9.000 MW, în noiembrie. Mai are România cu ce să-şi producă propria energie electrică?
Iar facturile vor creşte în continuare, dacă nu de l a 1 ianuarie, la 1 iulie anul viitor, din acelaşi motiv: preţurile din piaţa de energie tot cresc.
Iată care a fost structura de achiţiţie în cel de-al doilea trimestru al acestui an. „Achiziţia de energie pentru clienții finali s-a realizat în proporție de 61,89% pe PCC, de 23,44% pe PZU și de 13,51% pe PCSU”, spune ANRE. PCC este piaţa contractelor bilaterale, PZU piaţa pentru ziua următoare (piaţa spot), iar PCSU piaţa centralizată pentru serviciul universal, piaţa dedicată furnizorilor de ultimă instanţă, dar nu obligatorie.
În al doilea trimestru din acest an, preţurile medii la care au cumpărat furnizorii energia de pe aceste pieţe au fost de 185 de lei/MWh pe PCC, 204 lei pe PZU şi 172 de lei pe PCSU, potrivit datelor ANRE.
Citeşte şi:
Campanie de informare a cumpărătorilor de locuinţe noi: Nu luaţi apartamentul fără contract individual de energie electrică. Ce riscaţi
După raliul de pe pieţele de energie din cel de-al treilea trimestru al anului, la finalul lui septembrie, potrivit datelor OPCOM, operatorul pieţei de energie, preţurile medii la care au făcut tranzacţii inclusiv cei patru FUI erau mult mai mari.
Pe PZU, preţul mediu de tranzacţionare în luna septembrie a fost de 281 de lei, deci cu 37% peste media la care au cumpărat cei patru FUI în intervalul aprilie-iunie.
Pe PCSU, preţul mediu pentru energia achiziţionată în septembrie a fost de 221 de lei deci cu 28% mai mare. Iar asta nu e tot, pentru că viitorul arată şi mai rău. Preţul mediu la energia contractată pe aceasră piaţă în septembrie, dar cu livrare în lunile următoare este de 289 de lei.
Pentru piaţa contractelor bilaterale, OPCOM nu publică o medie, dar preţurile sunt în creştere, comparativ cu media raportată de ANRE la achiziţiile din perioada aprilie-iunie, de 204 lei. Pe cea mai lichidă piaţă bilaterală, PCCB-LE, energia cu livrare în septembrie a avut un preţ mediu de 187 de lei, deci mai mic, dar contractele încheiate în septembrie cu livrare ulterioară au avut un preţ mediu de 260 de lei, deci mult mai mare.
O majorare la 1 ianuarie, puţin probabilă
Aceste costuri mai mari de achiziţie va trebui să fie în final recunoscute de ANRE furnizorilor, iar facturile connsumatorilor alimentaţi în regim de serviciu universal vor creşte. Cel mai probabil, nu se va întâmpla la 1 ianuarie, ci la 1 iulie.
Citeşte şi:
Furnizorul de energie electrică, obligat să citească lunar contorul – proiect în Parlament
„Cel puţin pentru consumatorii casnici alimentaţi în regim de serviciu universal, preţul final trebuie menţinut, potrivit metodologiei, timp de un an, până la 1 iulie 2019. Preţul ar putea fi modificat, evident în sus, doar dacă apar nişte condiţii excepţionale. Deocamdată nu se justifică o majorare. Chiar dacă acum preţul în Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este mare, media pe PZU nu este suficient de mare faţă de ce am luat în calcul” a declarat Claudiu Dumbrăveanu, director în Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), la finalul lui septembrie.
Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER) a spus că ar exista totuşi un impact în factură, pe preţurile de acum, fără să spună în mod explicit că preţurile pentru consumatorii casnici ar trebui să crească.
„Este o creştere de preţ, dar costul energiei reprezintă circa 30-35% din factură. Studiind media pe toate contractele de până acum, s-ar justifica o creştere de 3% la consumatorul final”, a spus Lungu.
