Furturile de energie electrică din reţelele de distribuţie se ridică la 3% din volumul total al energiei intrate în reţele, la nivel national, potrivit unui document intern al unuia dintre cei patru distribuitori de energie, intrat în posesia noastră.
Pierderile comerciale din reţelele de distribuţie, adică sustragerile de energie, reprezintă 3% din volumul total al energiei intrare în reţele de distribuţie la nivel naţional, adică aproximativ 1,7 TWh de energie electrică, potrivit documentului intrat în posesia noastră. În termeni valorici, aceste pierderi înseamnă 340 de milioane de lei pe an.
De fapt, potrivit documentului, pe acest segment al pierderilor ar trebui să se concentreze distribuitorii, pentru că aici s-ar atinge o eficienţă mai mare cu costuri mici.
În ansamblu, totalul pierderilor din reţelele de distribuţie (tehnice şi comerciale), este de 10,9% din totalul energiei distribuite la nivel naţional. Programele mari de investiţii ale firmelor de distribuţie vizează alocarea a 800 de milioane de lei, ceea ce, considerând situaţia tehnică a reţelelor din România, va conduce la o diminuare prognozată a acestor pierderi până la 10,2% în anul 2023. Pierderile ar scădea în total deci cu doar 39,5 GWh de energie electrică, ceea ce înseamnă economii de doar 7,9 milioane de lei.
În perioada 2013-2017, pierderile totale din reţelele de distribuţie au scăzut de la 12,4% la 10,9%, în principal datorită creşterii investiţiilor şi a creşterii economice.
Eficienţa sumelor investite în reducerea pierderilor comerciale este însă mult mai mare. Potrivit documentului, ar fi nevoie de cheltuieli operaţionale suplimentare de circa 45 de milioane de lei, dar efectul ar fi că s-ar câştiga 265 GWh de energie electrică (nu ar mai fi furată), iar asta înseamnă un câştig de 53 de milioane de euro, plus stoparea furturilor viitoare.
Studiul arată că, pe lângă extinderea contorizării smart (care arată de unde şi cât se fură) pierderile comerciale pot fi reduse semnificativ prin crearea de echipe dedicate pentru identificarea furturilor, anticipând chiar că fiecare angajat dedicat poate recupera 1GWh de energie electrică pe an, adică 200.000 de lei.
Totuşi, dincolo de bani, este nevoie şi de modificări legislative pentru reducerea furturilor, aşa cum apar în documentul obţinut de noi. Iată câteva dintre ele:
-permisiunea de a deconecta clienţii pentru neplată
-soluţionarea mai rapidă a proceselor intentate
-extinderea probelor admisibile de către distribuitor
-oportunitatea pentru distribuitor de a recompensa sesizările de furt
-reguli clare pentru distribuitor pentru recuperarea energiei
-mecanism clar între instanţa civilă şi cea penală (soluţionare independentă)
-posibilitatea, pentru distribuitor, de a aplica penalităţi pentru comportamentul recurent la furt.
România este împărţită în opt zone de distribuţie, deservite de Enel (Muntenia Sud, Banat, Dobrogea), Electrica (Transilvania Nord,Transilvania Sud şi Muntenia Nord), CEZ (Oltenia) şi E.On (Moldova)
