Nou plan de afaceri la Hidroelectrica: achiziţii în eolian şi solar, finalizarea amenajărilor hidrotehnice complexe, proiectare „in house”

Conducerea Hidroelectrica va prezenta, în luna septembrie, acţionarilor un nou plan de afaceri, care, dacă va fi aprobat, va conduce la sporirea investiţiilor în amenajările hidroenegetice neterminate, şi diversificare surselor de producţie, dar care vor nevesita cheltuieli suplimentare care ar putea diminua capacitatea comapniei de a acorda statului dividendele record de până acum.

Câteva detalii din noul plan de afaceri al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România într-un an normal climatologic şi una dintre cele mai profitabile companii ale statului român, au fost dezvăluite de directorul companiei, Bogdan Badea în conferinţă de presă.

Proiectarea „in house”

Compania a angajat deja oameni în propriul său departament de proiectare, dat fiind că firma tradiţională în domeniu şi principalul partener pe acest segment, Institutul de Studii ş Proiectări Hidroenergetice (ISPH), nu poate livra la timp şi în condiţiile cerute toate proiectele de amenajări noi şi de retehnologizare de care are nevoie compania. „Avem patru oameni la un department de proiectare al nostru, acum avem 30 şi mai angajăm. Proiectele noastre sunt complexe şi specifice, avem sute de centrale” a spus Badea. El nu a exclus nici potenţiala achiziţie a ISPH, proiectantul tradiţional al Hidroelectrica, despre care acum a spus că se află în insolvenţă. „Nu exclud nicio variantă”, a spus Badea, întrebat dacă ar viza cumpărarea ISPH, despre care a spus că „nu mai răspunde în timp util la solicitări”.

Noi achiziţii în regenerabile

Unul dintre punctele viitorului plan vizează şi achiziţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice, care să crească puterea instalată a companiei (acum de 6.444 MW) cu noi MW în eolian şi fotovoltaic, mai ales că astfel de achiziţii sunt potrivite pentru profilul actual de producţie al Hidroelectrica, pentru că firma poate atenua uşor dezechilibrele. „Vizăm într-o primă fază achiziţii în ţară, a unor parcuri existente. Avem în plan 200-300 MW în eolian şi 100 MW în fotovoltaic”, a declarat Badea, care a spus însă că nu există încă deschise negoc ieri în acest sens

Citeşte şi:

Noua strategie pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, construite cu chinezii, se amână. E nevoie de clarificări

Finalizarea obiectivelor complexe începute

Hidroelectrica este de de mult parte a unor proiecte hidroenergetice cu funcţii complexe, care au fost demarate în anii comunismului dar care nu au mai fost terminate. Este vorba despre amenajări hidrotehnice care nu aveau doar scop producţia de electricitate (ba chiar la unele producţia este infimă) ci şi rol de protecţie civilă sau pentru irigaţii. În planul care va fi prezentat, conducerea companiei va arăta care dintre aceste obiective pot fi finalizate, şi ăşi va asuma partea sa de cheltuieli pentru terminarea proiectului, dacă şi alte instituţii beneficiare îşi vor aduce aportul pentru partea lor.
„Veţi vedea multe dintre aceste proiecte finalizate. Acum investim la Islaz, ultima hidrocentrală din salba de pe Olt, în partea energetică. Există deja diguri de pământ, care trebuie înălţate şi consolidate. Odată realizată hidrocentrala Islaz, toată salba de pe Olt poate funcţiona în regim de pompaj, deci când debitul Dunării e mare iar cel al râurilor interioare mic, să putem pompa apă din Dunăre”, a explicat Badea. El a spus că, odată finalizată, noua centrala va avea o capacitate instalată de 30 MW.
Este vorba despre „continuarea unor obiective cu funcţiuni complexe cu un volum investiţional semnificativ”, a conchis directorul Hidroelectrica.

Va rămâne Hidroelectrica „cash cow” pentru bugetul de stat?

Noua strategie, dacă va fi aprobată şi ulterior pusă în practică, ar putea afecta capacitatea companiei de a alimenta generos bugetul de stat, aşa cum a făcut în ultimii ani.
Hidroelectrica a plătit, recent, dividende de 1,13 miliarde de lei, aferente cotei de 90% din profitul aferent anului trecut, asta după ce, în 2017, compania plătise dividende şi dicidende speciale în sumă de 1,7 miliarde de lei. Şi în acest an, suma va fi generoasă, în condiţiile în care, în primul semestru al anului, beneficiind şi de un regim hidrologic de excepţie, compania a raportat un profit net istoric, de 962 de milioane de lei. În aceste condiţii (şi în iulie a curs multă apă prin turbine, compania anunţând o producţie de record, de 2 TWh) este de aşteptat ca şi pentru acest an Hidroelectrica să raporteze, din nou, un profit istoric.
În momentul de faţă, compania are în conturi circa 1,8 miliarde de lei, dar, după cum spune Badea, „în spatele planului de afaceri se va face o modelare financiară” şi este posibil ca, dacă acest nou plan de afaceri va fi adoptat, compania sa nu mai poată distribui 90% din profit sub formă de dividende şi în viitor. Totul depinde însă de decizia acţionarului majoritar, statul român.