OMV Petrom îşi menţine estimarea de a lua decizia finală de investiţie pentru extracţia gazelor din Marea Neagră până la sfârşitul acestui an, care va depuinde însă de clarificările Guvernului referitoare la sistemul de taxare, a declarat directorul general al companiei, Christina Verchere.

„Aşteptăm clarificările Guvernului pentru cadrul de taxare şi cele legate de deduceri. Avem în plan să luăm decizia finală de investiţie în acest an, dar trebuie să avem o claritate a regimului fiscal, trebuie să vedem infrastructura de transport a gazelor şi avem nevoie de o piaţă a gazelor liberalizată”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, care a confirmat că reprezentanţi ai asociaţiilor care reprezintă industria de petrol şi gaze au discuţii cu oficiali guvernamentali pe marginea clarificării sistemului de taxare.

„Marea Neagră este foarte importantă şi pentru Petrom şi prentru România. România îşi va obţine siguranţa energetică şi va deveni un jucător cheie în zonă. În ţară vor intra miliarde de dolari” a declarat Verchere, în prima sa conferinţă de când a preluat conducerea companiei şi, în acelaşi timp, prima ieşire publică după ce Parlamentul a adoptat legea offshore, care a sporit semnificativ taxarea companiiloe petroliere pentru extracţia gazelor din Marea Neagră punând sub semnul întrebării viabilitatea, pentru companii, a exploatării comerciale a acestora.

Citeşte şi:

Câţi bani ia statul petroliştilor din Marea Neagră cu noul sistem de taxare a gazelor. Filosofia, calculele şi scenariile

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom-Neptun Deep, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom urmau să anunţe la jumătatea acestui an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.

Luna trecută, Camera Deputaţilor a votat însă legea offshore, care a crescut povara fiscală a companiilor petroliere, prin introducerea impozitului suplimentar, în plus faţă de redevenţe, cu procente variabile în funcţie de preţul gazului pe piaţa internaţională, dar a insituit şi un sistem de deducere a investiţiilor care, teoretic, ar trebui să ajute companiile petroliere. Deducerea de 60% nu se aplică însă şi cheltuieillor de explorare iniţiale, aşa cum se înţelege acum, ci doar cheltuielilor operaţionale făcute după începerea producţiei.

Ulterior adoptării legii, preşedintele PSD, Liviu Dragnea a vorbit despre posibilitatea ca Guvernul să emită un act normative prin care să lămurească modul de aplicare a deducerilor, astfel încât „companiile care investesc să poată să se menţină deasupra costurilor”.

OMV Petrom şi Exxon au investit până acum circa 1,5 miliarde de euro în lucrări de explorare în perimetrul Neptun Deep.