Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, participă la un forum pe teme energetice la Bucureşti, şi are întâlniri cu mai mulţi miniştri. Mâine sau cel mai târziu săptămâna viitoare ar trebui să aibă loc votul final pe legea offshore, vitală pentru viitorul resurseloir din Marea Neagră.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, va participa luni la conferinţa ‘Preşedinţia României la Consiliul UE: provocări şi oportunităţi pentru sectorul energetic’, organizată de grupul Intact Media. Printre temele evenimentului se numără creşterea eficienţei energetice şi a utilizării energiei regenerabile, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorului vulnerabil, accesibilitatea energiei, creşterea gradului de interconectare şi diversificarea rutelor de transport energetic, menţinerea unui mix energetic diversificat: ce rol au energia nucleară şi cărbunele, decarbonizarea sectorului energetic – drumul către o lume cu emisii scăzute de carbon (economie, industrie, societate).
Potrivit profit.ro, Maros Sefcovic va avea o întrevedere comună cu vicepremierul Viorel Ștefan, ministrul Energiei, Anton Anton, și ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă. Vizita lui Maros Sefcovic va mai cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și cu premierul Viorica Dăncilă.
Vizita lui Sefcovic la Bucureşti are loc în contextul în care mâine, sau cel mai târziu săptămâna viitoare Camera Deputaţilor ar urma să cdea votul final pe legea offshore.
Proiectul legii offshore-ului garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.
Aceste două puncte, în special cel legat de taxare (petroliştii spun că în offshore nu ar trebui să se aplice impozitul suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate deja) mai sunt în dispută.
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.
