FGSZ, operatorul sistemului ungar de transport al gazelor naturale, apreciază că extinderea viitoarei conducte BRUA din Ungaria spre Austria nu este fezabilă, este chiar redundantă, şi ar întîrzia transportul gazelor româneşti din Marea Neagră spre pieţele occidentale. Ungurii spun însă că, prin interconexiunile pe care ei le au cu celelalte ţări, gazele româneşti vor ajunge pe mai multe pieţe europene. Şi asta, chiar în avantajul companiilor care vor vinde gazul românesc.
“În locul dezvoltării unei infrastructuri redundante pentru transportul gazelor către Baumgarten, pentru ca apoi transportul acestora înapoi pe piețele din ECE să se reflecte în prețul gazelor (ceea ce ar însemna venituri din vânzarea gazelor, taxe și redevențe mai mici obținute de România), FGSZ îşi modifică propriul sistem pentru a deschide noi pieţe pentru gazele româneşti (de exemplu, îmbunătăţirea calităţii serviciului pentru capacităţi ferme către Ucraina poate permite importul a cel puţin 6,1 miliarde metri cubi de gaze pe an începând cu 2022)”.
Aşa scrie în prezentarea pe care FGSZ a făcut-o jurnaliştilor români la Bucureşti, într-o întâlnire la care a participat CEO FGSZ, Kristof Terhes, pe tema proiectului conductei BRUA.
“Transgaz şi FGSZ dezvoltă coridorul BRUA pentru a transporta gaze naturale din Marea Neagră, dar şi din producţia internă românească către pieţele din Europa Centrală şi de Est. Conducta de interconectare româno-maghiară este gata şi permite transportul unui volum anual de 1,75 miliarde metri cubi de gaz începând cu anul 2019. Din 2022, va reprezenta o poartă de acces către pieţele din ECE pentru noi cantități de gaze naturale, care nu provin din Rusia, cu un volum total de 4,4 miliarde metri cubi pe an.
Proiectul permite transportarea producţiei din Marea Neagră către Slovacia şi indirect către Austria (prin intermediul proiectului HUSKAT-Ungaria Slovacia Austria). Deschide astfel pieţele poloneză, baltică şi finlandeză pentru gazele româneşti, însă transportul va fi disponibil şi către Ucraina, Serbia sau Croaţia. Contribuie astfel la diversificarea surselor şi rutelor pe pieţele din ECE prin utilizarea infrastructurii existente şi dezvoltarea de infrastructură nouă numai acolo unde aceasta lipseşte”, mai spun reprezentanţii Transgazului unguresc.
Iniţial, gazoductul BRUA trebuia să ajungă până în Austria, la hub-ul de la Baumgarten, dar anul trecut partea ungară a decis să nu mai construiască partea dintre Ungaria şi Austria.
“În locul dezvoltării unei infrastructuri redundante pentru transportul gazelor către Baumgarten, pentru ca apoi transportul acestora înapoi pe piețele din ECE să se reflecte în prețul gazelor (ceea ce ar însemna venituri din vânzarea gazelor, taxe și redevențe mai mici obținute de România), FGSZ îşi modifică propriul sistem pentru a deschide noi pieţe pentru gazele româneşti (de exemplu, îmbunătăţirea calităţii serviciului pentru capacităţi ferme către Ucraina poate permite importul a cel puţin 6,1 miliarde metri cubi de gaze pe an începând cu 2022)”, spune compania ungară.
“Opţiunile de stocare maghiare, cu patru amplasamente exploatate în cadrul unei singure unităţi de stocare virtuale, pot asigura flexibilitate pentru toate ţările din regiune. Capacităţile de stocare maxime pot ajuta la gestionarea întreruperilor în aprovizionare şi a şocurilor generate de preţuri. Platforma de rezervare regională gestionată de FGSZ oferă soluţia de integrare comercială a regiunii din Finlanda până în Grecia”, mai spun cei de la FGSZ.
Kristof Tehres, CEO al FGSZ, a explicat jurnaliştilor români că cei care vor vinde gazul românesc vor avea chiar de câştigat de pe urma deciziei de la opri BRUA în Ungaria. “Cea mai mare parte a conductei BRUA trece prin România, o construiţi în mare parte cu bani europeni. Noi ar trebui să construim cei 300 km din banii nostri, deci ar trebui ca, ulterior să recuperăm aceşti bani, prin tarife, de la Exxon Mobil sau de la alte companii din upstream. Fosind infrastructura existentă, gazele pot ajunge în Slovacia, Austria, şi apoi Germania şi unde îşi găsesc cumparator fără acest cost de un miliard de dolari. Vor fi mai atractive”, a spus Tehres.
Tehres a explicat că, în Ungaria, FGSZ trebuie doar să mai facă investiţii minore pentru ca gazul românesc să ajungă în conducta de interconexiune între Ungaria, Slovacia şi Austria.
El a calificat drept “un non sens” orice idee despre un potential blocaj pe care l-ar impune Ungaria tranzitului de gaze din Marea Neagră către vestul Europei.
Capacitatea de transport din România spre Ungaria a fost supralicitată de cinci ori în decembrie 2017, în cadrul procesului de open-season, adică rezervare de capacitate. Companiile care au câştigat trebuie să confirme adjudecarea acestui drept până în 14 decembrie 2018.
