Unele dintre ultimele amendamente aduse la proiectul de lege offshore stabileşte penalizarea drastică a petroliştilor din Marea Neagră în cazul în care aceştia nu folosesc angajaţi români şi nu lucrează cu firme înregistrate în România. Dat fiind volumul cheltuielilor de exploatare, penalităţile pot ajunge la sute de milioane de dolari. Proiectul de lege, vital pentru Marea Neagră, ar fi trebui să intre la vot final în Camera Deputaţilor azi, dar a fost din nou amânat.
Statul român vrea să se asigure că firmele care vor extrage gaze din Marea Neagră vor folosi firme autohtone şi angajaţi români şi, de aceea, parlamentarii din Comisia de Industrii şi Servicii vor să introducă penalităţi usturatoatre pentru companiile petroliere dacă nu vor face acest lucru în anii în care vor exploata resurse din Marea Neagră.
În proiectul legii, există trei articole care fac referire la această chestiune.
Primul spune că firmele străine cu care companiile petroliere vor încheia contracte pentru a extrage gazele sunt obligate ca, în termen de 30 de zile de la data încheierii primului contract, să înfiinţeze şi să menţină, pe toata durata contractului, o filială sau sucursală cu sediul în România.
Sancţiunea prevăzută în proiectul de lege este de 10% din toată valoarea contractului, pentru firmele străine care nu deschid reprezentanţe în România.
Al doilea articol spune că „în condiţii similare şi de preţ, titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi să achiziţioneze bunuri şi servicii de la persoane juridice române cu un capital deţinut în proporţie de peste 25% de persoane fizice şi juridice române”. Amendamentul penalizator spune că petroliştii care nu respectă aceastră prevedere trebuie să plătească penalităţi de 10% din valoarea contractelor încheiate fără respectarea acestei cerinţe.
Al treilea articol spune că „Titularii acordurilor petroliere au obligaţia ca cel puţin o pătrime din numărul total de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor petroliere să fie cetăţeno români cu rezidenţă fiscală în România”. În cazul în care companiile petroliere nu respectă această prevedere, sunt pasibile de o „amendă echivalentă cu un salariu minim brut garantat în plată înmulţit cu numărul angajaţilor pentru care nu a fost îndeplinită obligaţia legală” se arată în amendament.
De-a lungul dezbaterilor din Comisia de Industrii şi Servicii, reprezentanţii operatorilor au spus că impunerea prin lege a unui prag încalcă legea achiziţiilor publice şi chiar tratatul de aderare la UE şi şi au exprimat temerea că legea, vitală pentru viitorul exploatării resurselor din Marea Neagră, ar putea fi apoi declarată neconstituţională. În plus, petroliştii au mai spus că practica la nivrel international este de a lucra cu firme locale, dar fără să fie impus vreun procent. În cazul specific al Mării Negre, în care hidrocarburile se extrag de la mare adâncime, ei au spus că este o premieră pentru România şi au spus că există riscul să nu poată găsi pe plan local angajaţii şi firmele în acel procentaj.
Citeşte şi:
Ce spune Gabriel Comănescu, singurul român ce are platforme de foraj marin, despre obligaţia petroliştilor din Marea Neagră de a lucra cu români
Pentru a vă face o idee despre valoarea acestor penalităţi care ar trebui plătite ar fi vorba despre un procent de 10% aplicat unei sume de până la 22 de miliarde de dolari, dacă petroliştii nu respectă legea. Potrivit unei analize recente a Deloitte, în perioada 2018-2014, valoarea totală a cheltuielilor de capital (CAPEX) în perimetrele offshore, se ridică la 15,7 miliarde de dolari, iar cheltuielile operaţionale (OPEX), pentru aceeaşi perioadă, se ridică la 6,5 miliarde de dolari.
Legea a fost amânată din nou
În condiţiile în care azi ar fi trebuit în sfârşit să fie votată această lege, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei care trebuia ieri să aibă ultimele dezbateri înainte ca legea să ajungă în Plen, a anunţat că adoptarea se amână din nou.
„Nu se discută în Comisie acum pentru că este în dezbatere la Guvern. Se va discuta în Comsie marţea viitoare”, ne-a declarat preşedintele ieri Iancu. El spune că totuşi legea va fi votată în actuala sesiune parlamentară.
„Nu se amână pentru toamnă, intră la vot în Plen în următoarele două săptămâni care urmează”, a spus Iancu, întrebat dacă votul final va fi împins în toamnă, dat fiind că mâine era ultima şedinţă în care se mai putea face acest lucru, înainte de vacanţa parlamentară.
Aşadar, din câte spune Iancu, legea va fi votată în cele două săptămâni de sesiune extraordinară a Parlamentului.
Companiile au nevoie ca legea să fie adoptată înainte de a lua decizia exploatării comerciale, dat fiind că legea arată, în final, ce costuri au de plătit, iar dacă aceste costuri sunt prea mari, ar putea afecta decizia finală de investiţie.
Citeşte şi:
Stress test: cât supravieţuieşte România dacă ruşii taie gazul Europei. Importanţa interconexiunilor şi a Mării Negre
Proiectul legii offshore-ului garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.
Aceste două puncte, în special cel legat de taxare (petroliştii spun că în offshore nu ar trebui să se aplice impozitul suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate deja) mai sunt în dispută.
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.
