Producătorilor de energie din surse regenerabile li se va oferi un nou sistem de subvenţionare, de tip feed-in tarrif premium, alternativ la sistemul actual de sprijin, prin certificate verzi. Prevederea apare în ultima formă a proiectului de lege care modifică legislaţia pentru energia renerabilă.
În termen de nouă luni de la intrarea în vigoare a noii legi, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va stabili o modalitate alternativă de sprijin a producătorilor de energie din surse regenerabile, aşa numit-ul feed in tariff premium.
Schema, care va trebuie avizată ulterior de Comisia Europeană, poate fi aleasă de orice investitor care a pus în funţiune unităţi de producţie până la finalul anului 2016. Dacă o va alege pe aceasta, va renunţa la actualul sistem de sprijin prin certificate verzi.
Iată exact ce scrie în forma finală a proiectului de lege care ar urma să fie trimis la vot Plenul Camerei Deputaţilor, care pai poate fi, teoretic, modificată.
„Ca alternativă la sistemul de promovare prin certificate verzi instituit prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, elaborează și supune spre aprobare Guvernului schema de ajutor de stat pentru sprijinirea producerii energiei electrice din surse regenerabile sub forma unei prime fixe pe tip de tehnologie, care se adaugă la prețul mediu al energiei electrice rezultat din tranzacțiile pe piața centralizată de energie electrică.
(2) Schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) se elaborează de Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se notifică Comisiei Europene în termen de 60 de zile de la data elaborării și se aprobă prin ordonanta a Guvernului în termen de 60 de zile de la data deciziei de autorizare a schemei emisă de Comisia Europeană.
(3) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pot să opteze fie pentru schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1), fie pentru sistemul de promovare prin certificate verzi.
(4) Bugetul schemei de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) se stabilește astfel încât ajutorul acordat prin sistemul de promovare prin certificate verzi și sub formă de primă să nu depășească bugetul aprobat în Decizia Comisiei Europene C(2015) 2886 pentru autorizarea modificărilor schemei de sprijin prin certificate verzi”.
Citeşte şi:
România a fost dată în judecată, la Curtea de Arbitraj de la Washington, pentru că a redus schema de sprijin pentru regenerabile
Sistemul de feed-in premium este o noutate pentru România, şi el prevede, grosier, că, în funcţie de tehnologia de producţie a energiei din surse regenerabile (eolian, fotovoltaic, biomasă, hidro mic) posesorul capacităţii instalate va primi o sumă fixă, exprimată în lei/MWh, pentru toată energia livrată în reţea, pe lângă preţul pe care îl obţine din vânzarea energiei în piaţă, pe toată durata de utilizare a capacităţii.
Este o schemă diferită faţă de actualul sistem de sprijin prin certificate verzi, şi este, teoretic şi ca principiu, ceva mai avantajoasă pentru investitorii mici, pentru că este mai predictibilă. Proprietarii ştiu că vor primi o sumă fixă pe o perioadă de timp (cuantumul şi durata va trebui să fie decise de ANRE) şi nu va mai trebui să vândă în piaţă certificatele verzi obţinute prin actualul sistem. „Nu este un o schemă de sprijin nouă, este în aceeaşi schemă, dar oferă teoretic o mai mare preductibilitate – să vedem şi cum va fi făcută în final-faţă de certificatele verzi, care acum au ajuns să aibă un factor de cuprindere de 50% (adică doar jumătate din certificatele emise se şi vând-n red.) din cauza deseleor schimbări legislative”, au spus surse din industria energiei regenerabile.
România are capacităţi de energie regenerabilă de circa 5.000 de MW care primesc certificate verzi, plătite apoi de consumatori, prin facturi, din care 3.105 MW eoliene, 1.360 MW fotovoltaice, 342 MW hidro şi 142 MW biomasă şi biogaz.