Proiectul legii de care depinde exploatarea resurselor din Marea Neagră, adoptat de Senat încă din februarie, este trecut pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, săptămâna viitoare, potrivit site-ului Camerei.
Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (PL-x 33/2018), este trecut pe ordinea de zi a proiectelor legislative care vor fi dezbătute de Camera Deputaţilor în datele de 11 şi 13 iune.
Chiar dacă apare ca intrând în dezbaterea Plenului, totuşi, legea nu a primit încă raportul final al Comisiei de Industrii şi Servicii din Cameră, condusă de Iulian Iancu, comisie în care se dezbate de mai multă vreme. „Se dezbate sub rezerva primirii raportului”, scrie pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Raportul Comisiei este necesar pentru ca proiectul de lege să poată intra la vot final în Camera Deputaţilor. În cazul în care Comisia va da raport negativ perntru proiectul de lege, concluziile sale nu sunt obligatorii pentru Plen – dar este obligatoriu ca acest raport să fie elaborat, pentru ca legea să intre la vot.
Totuşi, potrivit parcursului legislativ al proiectului, Comisia de Industrii şi Servicii a fixat data de 27 septembrie ca data limită pentru termenul de depunere a raportului.
Dacă o va face atunci, legea va fi supusă votului abia în sesiunea parlamentară următoare, ceea ce va complica şi mai mult lucrurile pentru companiile petroliere care au descoperit importante cantităţi de gaze naturale în Marea Neagră şi au nevoie ca această lege să fie votată ca să îşi poate planifica business-urile.
Citeşte şi:
Toţi vecinii României îşi fac planuri cu gazele româneşti din Marea Neagră. Cum vrea fiecare ţară să ajungă la resurse
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.
Companiile au nevoie de această lege înainte de a lua decizia exploatării comerciale, dat fiind că legea arată, în final, ce costuri au de plătit, iar dacă acveste costuri sunt prea mari, ar putea afecta decizia.
Proiectul legii offshore-ului garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.
Mai multe detalii despre proiectul legii offshore, aşa cum a fost adoptat de Senat, puteţi citi AICI
