Consumul final de energie al României va fi în creştere în următorii patru ani, cu salturi anuale de peste 2,5%, în timp ce importurile vor fi din ce în ce mai mici, se arată în Prognoza Echilibrului Energetic, publicată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). şi citată de Agerpres.
Astfel, în 2017, consumul total de energie al ţării este estimat la 23,1 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 3,8% faţă de anul trecut. În 2018, valoarea indicatorului va consemna o creştere de 2,8%, până la 23,8 milioane tep.
În anii 2019 şi 2020, consumul de energie va fi mai mare cu câte 2,6% în fiecare an, iar, în 2021, creşterea va fi de 2,5%.
Consumul populaţiei va creşte uşor, cu cel mult 0,5% anual, însă cererea în economie se va majora cu 5,3% anul acesta faţă de anul trecut, cu 3,9% în 2018, cu 3,5% în 2019, cu 3,6% în 2020 şi cu 3,5% în 2021.
Resursele energetice vor cunoaşte uşoare creşteri anuale, de 1,4% în 2017, 0,6% în 2018, 0,8% în 2019 şi din nou 0,6% în 2020 şi 2021.
Dintre resursele de energie primară, cea mai mare creştere se constată la gaze naturale, care vor consemna un avans de 9,4% în acest an faţă de 2016 şi între 4,2% şi 5,1% în următorii ani.
La energia hidro, eoliană şi fotovoltaică, creşterile sunt în jur de 3,5% pe an, în timp ce producţia de ţiţei va scădea cu până la 1% pe an. Producţia de cărbune şi cea de energie nucleară vor stagna.
Foarte important este faptul că importurile de resurse energetice ale României vor scădea în următorii ani. Astfel, în 2017 faţă de anul anterior, vom aduce din afara ţării cu 0,3% mai puţine resurse, dar valoarea indicatorului va fi de -1,5% anul viitor, -1,2% în 2019 şi -1,1% în 2020 şi 2021.
Exporturile vor creşte şi ele uşor, cu ponderi între 1,5% şi 1,8% în fiecare an până în 2021, mai arată prognoza CNP
