Mai sunt câteva luni până la momentul în care va intra în vigoare legea care face imposibilă subvenţionarea generalizată a preţului energiei termice. Deşi pentru Bucureşti, unde jumătate de milion de apartamente sunt racordate la RADET, asta înseamnă dublarea preţului la căldură şi apă caldă, autorităţile încă nu au soluţii. e-nergia a relatat despre această situaţie încă din primăvara trecută.
În luna aprilie a anului viitor va intra în vigoare legea 196/2016, privind venitul minim de incluziune. Un articol al acestei legi arată că subvenţia la încălzire, acordată de autorităţile locale, de care beneficiază acum toată lumea, va trebui acordată individual, fiecărui beneficiar. Iar fiecare consumator trebuie să aibă contract cu furnizorul de energie termică. Lucru care acum nu se întâmplă în general, contractele fiind încheiate între furnizorul de energie termică (RADET, în cazul Bucureştiului), şi asociaţiile de proprietari/locatari.
Iar existenţa unui contract direct cu consumatorul presupune şi contorizarea individuală a consumului de energie termică. Adică o raritate, în momentul de faţă, în apartamentele din blocurile racordate la sistemul centralizat de încălzire: nu există contor de căldură pentru fiecare apartament, ci doar la nivel de scară de bloc.
Iată ce spune legea:
„Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinței, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum și ajutoarele pentru încălzirea locuinței achitate de agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială ori de autoritățile administrației publice locale, în condițiile prezentei legi, se colectează în conturile tip ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și a gazelor naturale pentru populație, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările și completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii și producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale și furnizorii de energie electrică”.
Iar OUG nr 115/2001 spune aşa, la articolul 3:
„În conturile de tip „ESCROW” prevăzute la alin. (1) beneficiarii de energie termică vor vira sumele aferente energiei termice consumate, iar autoritățile locale vor vira subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif pentru energia termică livrată populației, precum și ajutoarele bănești pentru energia termică care se acordă categoriilor defavorizate ale populației, potrivit legii. Agenții economici producători și/sau distribuitori de energie termică sunt obligați să înscrie în facturile privind livrarea energiei termice conturile de tip „ESCROW” în care vor încasa valoarea acesteia”.
În momentul de faţă, în Bucureşti, gigacaloria costă 342 de lei, dar populaţia plăteşte doar 164 de lei, diferenţa fiind acoperită de Primărie, care acordă subvenţia către RADET. Dacă legea se va aplica în forma actuală, acordarea subvenţiei generalizate nu va mai fi posibilă.
Se cer explicaţii de la Firea
Consilierul municipal Cătălin Deaconescu (PNL) i-a cerut primarului general Gabriela Firea să explice în ce mod vor fi afectaţi bucureştenii de intrarea în vigoare a legii 196/2016, „Sigur, mai avem câteva luni până la intrarea în vigoare a acestei legi. Încă nu avem definit consumatorul vulnerabil, nu ştim ce se întâmplă la ministerul condus de doamna Olguţa Vasilescu, nu se face niciun progres în această privinţă. Eu aş solicita foarte explicit, public, doamnei primar general Firea, să iasă în faţa bucureştenilor şi să spună cu subiect şi predicat, clar, dacă de la 1 aprilie 2018 bucureştenii vor mai avea subvenţie la căldură şi dacă vor mai avea să ne spună din ce sursă va finanţa această subvenţie, pentru că bugetul Municipiului Bucureşti este, odată cu intrarea în vigoare a Codului Fiscal, supus unor presiuni extraordinar de mari”, a declarat Deaconescu, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Începând cu 1 aprilie 2018 nu se mai poate acorda această subvenţie tuturor, fără o evaluare a veniturilor. Se schimbă filosofia, va trebui să fie acordată doar persoanelor aflate în risc, persoanelor vulnerabile aflate în risc de sărăcie energetică, pe nişte criterii stabilite de lege. În acest moment, de la bugetul Municipiului Bucureşti se plătesc în jur de 700 de milioane de lei, subvenţia de preţ. (…) De la 1 aprilie 2018, va trebui de la bugetul Municipiului să fie susţinuţi doar acei bucureşteni care nu-şi pot permite să îşi plătească factura”, a afirmat el.
Firea a declarat anterior că ar dori o nouă amânare a aplicării legoo
Primarul general al capitalei, și-a exprimat luna trecută convingerea că Guvernul va face demersuri pentru prorogarea termenului privind renunțarea la subvenția pentru energia termică, stabilit pentru aprilie 2018. Însă până acum situaţia nu s-a schimbat.
“În ce privește eliminarea acestei subvenții, care într-adevăr ar determina ca multe familii din țară să nu mai poată să mai fie în posibilitatea de a-și plăti practic întreținerea, sunt convinsă că Guvernul va face demersuri în perioada următoare pentru prorogarea termenului. Eu am vorbit chiar astăzi la prânz cu Toma Petcu, ministrul Energiei, care mi-a spus, de asemenea, că va discuta cu ministrul Dezvoltării, cu viceprim-ministrul Paul Stănescu, de asemenea, cu domnul prim-ministru pentru a trimite deja o scrisoare în care să informeze asupra faptului că România nu e pregătită în acest moment să elimine total subvenția pentru energie termică atât în ceea ce privește subvenția acordată de autoritățile locale, cât și subvenția acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și să se amâne, practic, să se proroge acest calendar”, a afirmat Firea.
Ea a menționat că au mai fost astfel de situații. „Nu ar fi o premieră, este posibil, mai ales până la acel moment, să-i spunem T zero 2021, când se va elimina și bonusul de cogenerare și atunci ar avea o logică. În toată această perioadă, atât autoritățile locale, cât și Guvernul pot face investiții masive în acest domeniu, așa cum se va întâmpla și în Capitală, subvenția la un moment dat fiind eliminată natural, pentru că atunci când investiția merge direct către aceste rețele, conducte de termoficare, se elimină pierderile de către rețea și atunci factura automat la întreținere e mai mică și subvenția atunci poate fi eliminată treptat, dar nu brusc”, a spus edilul.
Firea crede că Executivul trebuie să solicite o prorogare a termenului. „Din punctul meu de vedere și din discuțiile pe care le-am avut și cu alți primari, cred că Executivul trebuie să solicite o prorogare a acestui termen, aprilie 2018, până să spunem în 2021, când se va elimina practic și bonusul de cogenerare, cred că acel moment va fi suficient și acest timp e destul de generos pentru ca România să poată să fie pregătită astfel încât să nu mai fie o problemă socială atât de importantă renunțarea la subvenție”, a declarat atunci Firea.
Totuşi, până acum legea nu a fost modificată, iar, dacă declaraţiile consilierilor municipali din partea opoziţiei sunt adevărate, investiţiile sunt aproape inexistente. Deaconescu a atras atenţia asupra faptului că la ultima şedinţă de Consiliu General s-a anunţat că au fost înlocuiţi 5 km de conductă RADET, dar că acest lucru reprezintă „sub 1,5% din totalul reţelelor”.
