Mai mult de o zecime dintre cei peste opt milioane de consumatori casnici de energie electrică apar, într-o statistică europeană, drept consumatori casnici de energie electrică. Ar trebui să beneficieze de o anumită protecţie, dar nu primesc încă nimic.
11% dintre consumatorii români de energie electrică sunt consumatori vulnerabili, potrivit unei cercetări recente e ACER, asociaţia agenţiilor de reglementare din Europa. Agenţia nu oferă date despre toate statele, însă, din ce a pus la dispoziţie în ultimul său raport pe această temă, în Ungaria şi Polonia aceşti consumatori reprezintă dar 0,8%, respective 0,7% din populaţie.
Totul ‘ine de metodologia de definire a consumatorului vulnerabil, de la stat la stat (există definiţii explicite şi implicite în 16 state europene pentru electricitate şi în 12 pentru gaze). În Portugalia, de exemplu, procentul este mai mare decât în România (12,5%), iar în Franţa, Spania şi Belgia este aproape cât la noi (9,9%, 9,2% şi 9,1%).
În România, consumatorul vulnerabil este definit doar ca principiu, în legea energiei. Iată ce scrie acolo:
„client vulnerabil – clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative”.
Însă, la energia electrică nu există stabilit un prag de venit, de exemplu, de la care un consumator devine vulnerabil. Există doar tariful social la energie electrică, stabilit prin ordin al ANRE, dar el poate fi ales de oricine, şi este avantajos doar pentru un consum mic de energie.
Faptul că nu există criterii clare de definire a consumatorului vulnerabil a fost subliniat de Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE)
„Ceea ce noi nu discutăm este definirea și nu doar definirea, ci și identificarea consumatorului vulnerabil și măsurile care pot fi luate pentru sprijinirea lor. Nimeni nu se implică, nici Ministerul Muncii, cum scrie în Legea energiei, cu sprijinul autorității (ANRE — n.r.), Guvernul în general”, a spus Vlăsceanu, la finalul lunii august.
Potrivit legii, aceşti consumatori, dacă ar fi definiţi, ar beneficia de anumite drepturi. În legea energiei există un capitol referitor la protecţia lor, prin care ar fi feriţi inclusiv de deconectare. Iată textul de lege:
„Protecția clienților vulnerabili
(1) Clienții vulnerabili beneficiază de facilități privind asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice și de acces la rețea.
(2) Tipurile de facilități pentru fiecare dintre categoriile de clienți vulnerabili, cu excepția măsurilor de natură financiară, precum și modalitățile de implementare a acestora se stabilesc de către ANRE.
(3) Este interzisă deconectarea de la rețeaua electrică a clienților vulnerabili inclusiv în situații de criză de energie”.
În plus, tot în lege există posibilitatea ca, din profiturile companiilor energetice, o parte din bani să meargă către susţinerea acestor consumatori, dacă autorităţilei-ar fi definit şi chiar ar fi vrut să îi ajute în mod direct.
„Guvernul, cu avizul Consiliului Concurenței, poate decide constituirea unui fond de solidaritate pentru susținerea financiară a consumatorului vulnerabil, din contribuția și/sau impozitarea suplimentară a profiturilor neașteptate ale producătorilor și furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, realizate ca urmare a unor situații favorabile ale pieței și/sau a unor tranzacții conjuncturale. Modul de constituire și utilizare a fondului se stabilește prin hotărâre a Guvernului”, scrie în legea energiei.
