Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, intenţionează să propună continuarea unei scheme de sprijin pentru consumatorii casnici de gaze naturale şi după data de 1 aprilie, astfel încât să nu se poată discuta despre creşteri mari de preţuri, iar trecerea către o nouă etapă să se facă mai uşor.
El a explicat, într-un interviu acordat AGERPRES, că va analiza această schemă, astfel încât, până la sfârşitul anului, să existe un obiectiv concret legat de se va întâmpla mai departe. În opinia sa, nu se poate discuta despre o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piaţă, fără să existe un interval de timp.
În ceea ce priveşte consumatorii vulnerabili, ministrul a afirmat că sunt necesare nişte mecanisme care să surprindă în mod real consumatorul vulnerabil, să se meargă ţintit către cei care au nevoie să fie ajutaţi şi să nu se mai meargă pe schema prin care se dădeau puţini bani la foarte mulţi. Toate aceste lucruri sunt în analiză, astfel încât anul acesta să se vină cu o nouă schemă de sprijin al consumatorilor vulnerabili.
Referitor la preţurile la energie, Dumitru Chisăliţă a subliniat că, pe partea ce ţine de Ministerul Energiei, se va veni cu o serie de măsuri, în limita legalităţii, iar luna aceasta vor putea fi puse pe masă nişte lucruri foarte concrete, care să aibă şi şansa de a fi validate.
Ministrul Energiei a mai vorbit în interviu despre aprovizionarea cu energie în iarna care urmează, despre schemele pentru stocare şi despre proiectul privind reactoarele de mici dimensiuni de la Doiceşti.
AGERPRES: Sunt voci care spun că situaţia în prezent nu este foarte bună în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt riscurile care ne aşteaptă în perioada acesta de iarnă care vine şi ce am putea face astfel încât să nu fie probleme, să nu existe situaţii de întreruperi?
Dumitru Chisăliţă: Trebuie să spunem foarte clar că principalul punct pe care mi l-am propus este tocmai trecerea cu bine a acestei ierni. L-am pus din cauza situaţiei în care ne găsim şi tocmai de aceea cred că cel mai important este să ne concentrăm să avem suficientă energie, să avem suficiente capacităţi de producţie, să fie operaţionale toate aceste capacităţi, ţinând seama exact de situaţia aceasta, care nu este în momentul de faţă deloc roz.
Dacă e să mă refer la tot ce ştiu eu din istoria industriei energetice, este una dintre situaţiile grele sau printre cele mai grele care care au existat. Şi atunci, da, preocuparea principală, desigur, în cadrul acestor acţiuni, în primul şi în primul rând, sunt capacităţile de producţie. Cred că aproape zilnic am avut întâlniri fie cu toată lumea, fie cu părţi din diversele sectoare energetice, tocmai pentru a încerca să ne asigurăm că lucrurile vor merge într-o direcţie pozitivă la nivelul iernii. În momentul de faţă, chiar dacă sunt foarte multe situaţii limită, putem să spunem că soluţiile arată că sunt elemente cu care putem să mergem mai departe.
În acelaşi timp, e foarte important să înţelegem că în situaţii limită trebuie să te pregăteşti cu diverse scenarii care pot să fie la limită. Asta nu înseamnă că trebuie să fim îngrijoraţi sau trebuie să fim într-o situaţie atipică sau altfel decât în alţi ani, dar, în acelaşi timp, trebuie să înţelegem că sunt diverse modalităţi de a trece peste o iarnă grea, aşa cum o vedem în momentul de faţă.
Un element important care trebuie luat în considerare este acel document prin care am prelungit situaţia de alertă, tocmai datorită faptului că, deşi nu putem spune că există o probabilitate de 100% să se întâmple, situaţia atipică pe care o avem în momentul de faţă recomandă să avem la îndemână mecanisme care să poată să fie acţionate de aşa natură încât, în anumite momente, să putem să trecem peste ceea ce ne-ar putea rezerva acele momente.
Totodată, pe piaţa gazelor naturale, de exemplu, mecanisme privind situaţiile de urgenţă se aplică începând cu anul 2014. Deci avem 12 ani. Chiar dacă în aceşti 12 ani n-a fost niciodată o situaţie concretă de a le activa şi de a le aplica, asta nu înseamnă că nu trebuie să fii pregătit pentru absolut orice se poate întâmpla.
Trebuie să înţelegem că energia presupune un element de continuitate. Ceea ce se consumă trebuie să fie egal cu ceea ce se produce, respectiv cu ceea ce se stochează la un moment dat. Dacă această ecuaţie nu este respectată, oricând se pot întâmpla nefuncţionalităţi, iar aceste nefuncţionalităţi, practic, poţi să le previi în două modalităţi: să creşti producţia, dar are o limită în funcţie de ceea ce ai disponibil la un moment dat, să creşti importurile, dar şi ele sunt limitate de capacităţile, respectiv de cantităţile disponibile, sau să reduci consumul. Nu există practic o a treia. Deci, ori creşti cantitatea produsă/importată, ori scazi cantitatea efectiv consumată. Şi atunci, prin prisma acestor realităţi trebuie să înţelegem şi să vedem lucrurile viitoare.
Iar, da, preocuparea principală este trecerea acestei ierni, pentru că e un număr destul de important de crize care se suprapun. Putem să vorbim de o policriză în care ne găsim în momentul de faţă.
AGERPRES: Luna trecută estimaţi o creştere a preţului gazelor cam cu 22%. Furnizorii au început deja să trimită contracte noi şi unele vin cu o creştere de peste 30%. Cu cât estimaţi acum, fiind în minister, că ar putea să crească preţul la energia electrică şi la gaze şi dacă se ia în calcul o nouă plafonare a preţului la energie?
Dumitru Chisăliţă: În primul şi în primul rând, datele, indiferent din ce fotoliu le faci, se bazează pe nişte statistici, se bazează pe nişte oferte, se bazează pe ceea ce se găseşte în zona publică. Ca atare, aceste creşteri pe care le-am vizualizat undeva între 16% şi 27%, la un moment dat, se bazau exact pe ofertele care erau în piaţă. E adevărat că discutam de nişte oferte medii, adică sunt situaţii în care avem creşteri sau chiar scăderi ale preţului la unii furnizori, avem creşteri mai mici sau creşteri mai mari pe zona asta. Ca atare, nu cred că trebuie să analizăm lucrurile din perspectiva fotoliilor în care stăm ci din prisma realităţilor cu care cu care ne confruntăm.
Atunci când vorbim despre preţuri, practic, avem o triadă. Avem partea de marfă, avem partea de tarife de transport, distribuţie, şi avem partea de fiscalitate. În momentul de faţă, din postura în care mă găsesc, pot să discut strict de marfă, nu să pot să discut de partea reglementativă, respectiv de partea de fiscalitate sau aş putea s-o discut, dar nu are niciun efect. Adică e un element care se găseşte pur şi simplu în curtea altor ministere. Pe această zonă de marfă sunt o serie de elemente pe care noi le avem în momentul de faţă în analiză, le rulăm, ţinând seama de datele pe care le-am primit sau urmează să le primim de la alte instituţii, pentru că, din nou, Ministerul Energiei nu are contractele, nu are istoricul, nu are foarte multe elemente şi, ca atare, solicităm şi noi diverselor instituţii să ni le pună la dispoziţie de aşa natură încât să rulăm diverse scenarii, iar în baza acestor scenarii, ulterior, să putem să ne pronunţăm pe nişte potenţiale soluţii în ceea ce priveşte această evoluţie.
Doar că trebuie să înţelegem că noi, cel mult, putem să ne uităm şi să venim pe o treime, nu putem să rezolvăm celelalte două, trei şi atunci lucrurile vor fi, parţial rezolvate din punctul acesta de vedere. Bineînţeles, vom discuta această problemă, am discutat deja această problemă, dar noi o să ne axăm pe ceea ce legea ne de voie să ne axăm, deci această treime, şi vom veni cu o serie de măsuri care să încerce, în limita legalităţii, şi aici e un alt element, pentru că tot ceea ce propunem noi trebuie să meargă la Consiliul Concurenţei, trebuie să meargă la Uniunea Europeană, să obţinem aprobări. Adică sunt lucruri pe care ne zbatem să le rezolvăm. Sperăm că într-un interval de timp rezonabil, adică luna aceasta, vom putea pune pe masă nişte lucruri foarte concrete, care să aibă şi şansa de a fi validate de către cei care trebuie să ne valideze.
AGERPRES: Este şi plafonarea luată în calcul, o revenire la un plafon?
Dumitru Chisăliţă: Avem mult mai multe elemente pe care le considerăm în momentul de faţă. Cumva, toate cele pe care le rulăm trebuie să ţină seama, în primul şi în primul rând, de posibilitatea aplicării. Pentru că plecăm de la un simplu exemplu: cantitatea, de exemplu, de gaze naturale care este produsă în România este mai mică decât cantitatea consumată. Asta înseamnă că, cel mult în cele mai bune condiţii, putem să ne uităm la ce se produce în România, nu şi la ce se importă. Asta ne face să nu putem să validăm sau să punem pe masă nişte soluţii doar de dragul de a le pune. Dacă noi am fi, nu ştiu, la 120%, adică producem tot ce ne trebuie şi am mai avea şi un excedent, ar fi o discuţie. Nu suntem într-o astfel de postură şi atunci, lucrurile pe care le facem trebuie să fie în concordanţă cu această realitate.
Nu avem, în momentul de faţă, toate datele. Am cerut instituţiilor responsabile şi aştept să primesc aceste date, pentru ca, repet, efectiv, acele proiecte pe care le facem să fie validate de nişte scenarii şi să fie posibil de aplicat în practică.
AGERPRES: Acum un an se vehicula ideea reducerii TVA la 9% la energie. Ar fi o variantă?
Dumitru Chisăliţă: Cum vă ziceam, din această calitate, noi avem prima treime, partea de marfă. TVA este în ultima treime, în partea de fiscalitate. Sigur, mi-ar fi foarte simplu să vin cu o astfel de soluţie, care nu este la mine în ogradă, dar nu cred că e corect să am o astfel de abordare şi din postura asta să am astfel de păreri. Ca atare, avem în momentul de faţă, repet, o serie de elemente pe care încercăm să le gândim în concordanţă cu posibilitatea şi cu ceea ce putem noi să facem. E foarte simplu să dai altora de lucru să facă ceva.
AGERPRES: S-a discutat, s-a mai revenit cumva la această idee?
Dumitru Chisăliţă: Nu este o problemă din interiorul Ministerul Energiei, deci, ca atare, nu pot să s-o discut.
AGERPRES: În Programul de guvernare este prevăzută continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Va fi modificată schema actuală, veţi veni cu noi soluţii?
Dumitru Chisăliţă: Prima dorinţă a mea este să trecem cu bine această iarnă. Este elementul numărul unu. Dacă mergem la al doilea element ca importanţă, trebuie să ne uităm la consumatorii vulnerabili. Trebuie să fim sinceri, să spunem că sărăcia energetică în România a crescut în ultimii ani, a crescut pe fondul problemelor economice, a crescut pe fondul evoluţiei preţurilor, cel puţin pe energie electrică, pentru că pe gaze naturale deocamdată schema este în vigoare şi aplicabilă şi, ca atare, trebuie să facem ceva pentru consumatorii care sunt vulnerabili. În prezent, în baza unor scheme pe care noi le-am gândit şi le-am trimis către Ministerul Muncii, se desfăşoară o şedinţă, o şedinţă în care să încercăm să armonizăm, pentru că de fapt, problema consumatorului vulnerabil este la un alt minister. Ca atare, noi ne dăm tot concursul şi am făcut tot ceea ce am crezut noi de cuviinţă pe această linie.
Încercăm, în primul şi în primul rând, să înţelegem că e nevoie de nişte mecanisme care să surprindă în mod real consumatorul vulnerabil. Ideea este să mergem cumva ţintiţi, să ajutăm acei consumatori care au nevoie să fie ajutaţi şi nu să mergem pe nişte scheme prin care, practic, se dădeau puţini bani la foarte mulţi şi cumva lucrurile nu erau unele care să îi ajute într-adevăr. Bineînţeles, acest lucru trebuie să vină la pachet cu reconsiderarea inclusiv a intervalelor de venit pentru cei care trebuie să beneficieze de astfel de ajutoare, pentru că, din nou, lucrurile au evoluat şi trebuie să reconsiderăm aceste intervale de venit. Nu în ultimul rând, e nevoie de un mecanism care să ia în considerare şi alte elemente decât decât veniturile, ţinând seama de practica ultimilor ani.
Această situaţie ne-a făcut să identificăm potenţiale alte elemente pe care să le luăm în considerare, dar ele trebuie verificate cu alte instituţii, pentru că sunt date care nu sunt la Ministerul Energiei. Ca atare, ele trebuie să fie primite, trebuie să existe, trebuie să poată să fie în mod operativ schimbate, modificate, actualizate. Toate aceste lucruri le analizăm în momentul de faţă şi vrem ca în luna aceasta sau cel mult anul acesta să venim cu o nouă schemă de sprijin a consumatorilor vulnerabili.
AGERPRES: În contextul acesta al cooperării cu celelalte ministere, instituţii implicate, Registrul naţional al consumatorului vulnerabil când ar putea să fie gata, pentru că acum comunicarea între ministere, partea aceasta de digitalizare, nu este chiar cea mai bună?
Dumitru Chisăliţă: E foarte corect ce ziceţi şi e un element pe care încercăm să îl depăşim. Într-un sens optimist, putem să discutăm undeva în 12 luni. Asta nu înseamnă că 12 luni nu facem nimic. Adică o să gândim sau să încercăm să venim cu un interval intermediar în care să încercăm să ajutăm consumatorii vulnerabili, plecând de la datele care sunt în momentul de faţă disponibile. Dar cred că e foarte, foarte important să se definitiveze şi să se realizeze acest Registru, tocmai pentru a pleca de la nişte elemente concrete. Şi discutam ieri această problemă cu colegii mei şi îmi dădea cineva un exemplu din Canada, în care spunea că o persoană anume a fost la un moment dat în postura de a fi şomer, ca şomer beneficia de anumite ajutoare ca şi consumator vulnerabil. În momentul în care s-a angajat, a 2-a zi a primit acasă adresă cum că nu mai beneficiază. Discutăm de un sistem foarte bine pus la punct, în care lucrurile merg într-un mod distribuit la toate nivelele, atunci când se face o modificare. La noi, astăzi, este pe declaraţie pe propria răspundere, adică trebuie să fie omul conştient să vină să depună astfel de declaraţie, trebuie să desfăşori foarte multe persoane care să meargă să verifice, să valideze. Cumva acestea sunt realităţile şi trebuie să plecăm de la aceste realităţi.
AGERPRES: Vorbeam despre sărăcia energetică. Circa 30-40% dintre gospodăriile din România cheltuie pe factura la energie sau pentru consumul energetic, mai mult de 10% din venituri. Cum facem să scădem această sărăcie energetică?
Dumitru Chisăliţă: În ceea ce priveşte indicatorii sărăciei energetice, sunt undeva la patru indicatori care se folosesc la nivel european. Unul dintre indicatori este acesta legat de câţi, sau cât la sută din populaţia României nu este în stare să achite factura la energie electrică. Dar, în această categorie, trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că sunt şi situaţii care cumva nu ţin neapărat de o sărăcie energetică reală. Adică sunt diverse elemente care sunt mascate, la fel cum există un alt indicator în care oamenii, care sunt de foarte bună-credinţă, îşi plătesc facturile la energie, dar nu-şi cumpără medicamente, mâncare sau altceva. Ambele elemente trebuie luate în considerare şi trebuie ca aceste ajutoare să fie ţintite, la oamenii care au cu adevărat nevoie, inclusiv în situaţia celor care îşi plătesc facturile, dar, de fapt, abdică în a-şi achiziţiona alte elemente necesare vieţii. Şi ambele elemente pleacă, în primul şi în primul rând, de la aceste ajutoare pentru consumatorii vulnerabili, care trebuie să fie luate în considerare, pe de o parte.
Pe de altă parte, trebuie să vedem că la nivel european există un consens în ceea ce determină sărăcia energetică. Pe primul loc stau veniturile, adică într-o ţară care are cele mai mici venituri din Uniunea Europeană, elementul principal este legat de această posibilitate de creştere a veniturilor, pentru a discuta de o limitare a sărăciei. Pe locul doi, tot conform analizelor de la nivelul Uniunii Europene, stau risipa, pierderile, ineficienţa echipamentelor, ineficienţa clădirilor, ineficienţa geamurilor, uşilor, şi aşa mai departe. Şi abia pe locul trei, dacă e să ne uităm pe aceste statistici europene, stau preţurile. Ca atare, noi, dacă ne uităm pe 10 ani, 15 ani, dacă ne-am uitat la ceva, ne-am uitat de fiecare dată la preţuri şi a fost foarte bine că ne-am uitat la preţuri. Dar, din nou, este doar o parte şi, din păcate, pe această structură a studiilor europene, este partea cea mai mică. Cumva, dacă vrem într-adevăr să eradicăm sau să limităm sărăcia energetică, trebuie să luăm în considerare toţi factorii. La fel cum, dacă vrem într-adevăr să avem preţuri mai mici, trebuie să ne uităm şi la celelalte două componente, nu doar la o componentă. Şi aici trebuie să avem toţi factorii. Bineînţeles, nu sunt în ograda ministerului.
În ceea ce priveşte partea legată de preţuri, vă ziceam deja de partea legată de consumatorii vulnerabili. Avem schema de sprijin pentru gaze naturale până în 31 martie. Intenţia mea este de a analiza această schemă şi până la sfârşitul anului să avem un obiectiv concret cu tot ce se va întâmpla mai departe. În acelaşi timp, nu cred că putem să discutăm de o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piaţă fără un interval de timp. Nicăieri în lume nu s-a întâmplat lucrul acesta peste noapte. E nevoie întotdeauna să reporneşti piaţa. Ca să reporneşti piaţa, ai nevoie de timp. Nu poţi să faci treaba asta în momentul în care eşti în plină iarnă, o iarnă deloc uşoară, şi, în acelaşi timp, la finele iernii să treci dintr-o piaţă în altă piaţă. Din acest punct de vedere, cel mai probabil, propunerea mea va fi de a continua o schemă şi după data de 1 aprilie, pe gaze naturale, de aşa natură încât, pe de o parte, să nu discutăm de nişte creşteri mari de preţuri, pe de altă parte, trecerea către o nouă etapă să se facă într-un mod absolut normal şi natural.
AGERPRES: O astfel de schemă va viza şi marii consumatori? Va exista ceva şi pentru ei?
Dumitru Chisăliţă: Avem în vedere acest lucru, doar că sunt foarte multe probleme legate de non-casnici. Dacă la casnici, cumva, există o înţelegere la nivelul Uniunii Europene, pentru non-casnici sunt foarte multe restricţii din punctul acesta de vedere. Dar, am avut deja întâlniri cu Consiliul Concurenţei, avem deja pregătite nişte scheme. Trebuie să găsim acea schemă care să poată să fie aplicată. Din nou, mă întorc, trebuie să fie suficiente gaze ca să dai la toată lumea. A doua problemă este să îndeplinim cerinţele legale din România. Adică orice schemă de genul acesta trebuie validată de legislaţia românească, de Consiliul Concurenţei, şi după aceea Comisia Europeană. Dar, da, pot să spun că lucrăm la astfel de scheme.
AGERPRES: În ce ar consta schema pe care o propuneţi după 1 aprilie, pentru consumatorul casnic? O plafonare?
Dumitru Chisăliţă: Pentru casnic, propunerea, aşa cum se vede astăzi, trebuie să rulăm aceste scenarii, pleacă tot de la stabilirea unui preţ administrativ. Deci n-o să discutăm despre plafonare sau, cel puţin la momentul de faţă, ideea plafonării nu o avem în calcul, nu o eliminăm cu totul, dar nu o avem în calcul. Discutăm despre ideea de a avea un preţ administrativ.
AGERPRES: Vor intra în reţea şi gazele din Neptun Deep, anul viitor. Nu ar ajuta pentru a se găsi o schemă pentru marii consumatori?
Dumitru Chisăliţă: Gazele din Marea Neagră trebuie să le vedem undeva în partea a 2-a a anului, adică înspre acea parte, ca să fim siguri, siguri sau cât putem să fim de siguri pentru ele. Asta înseamnă că iarna asta trebuie să ne descurcăm cum putem.
AGERPRES: Când vor fi operaţionalizate schemele pentru baterii şi în ce vor consta aceste scheme?
Dumitru Chisăliţă: Ce pot să vă zic este că în momentul de faţă avem în lucru aceste scheme. Nu am elemente pe care să vi le dau acum. Dar, în primul şi în primul rând, noi considerăm că trebuie să avem o strategie pentru stocare. Cumva, sunt două aspecte. Am stat undeva între 2008 şi 2025, am stat 17 ani când aproape nu ne-a interesat subiectul acesta, după care, atunci când ne-a ajuns cuţitul la os, dintr-o dată am început să facem, să încercăm să recuperăm acei ani. Ceea ce e foarte bine. De anul trecut până anul acesta am crescut enorm de mult, suntem campioni la nivelul unui an cât am crescut, dar e foarte puţin faţă de ce ar fi trebuit să existe.
Ca atare, e foarte important să avem o strategie de aşa natură încât să nu ne trezim peste câţiva ani că, din nou, lucrurile nu au fost armonizate cu capacităţile de producţie, cu consumurile care vor exista, cu dezvoltarea reţelei, cu amplasamentul. Ca atare, suntem în momentul de faţă în a gândi o astfel de strategie şi, ulterior, să rezolvăm sau să încercăm să venim cu astfel de schemă. Asta nu înseamnă că am pus stop dezvoltării, dar cumva trebuie să fim foarte atenţi şi foarte conştienţi că lucrurile trebuie făcute în alt fel decât au fost făcute în anul 2008.
Apelul pentru instalaţii autonome de stocare în baterii este deja deschis. Bugetul este de 150 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare, pentru o capacitate de cel puţin 2.174 MWh. Proiectele concurează pe baza ajutorului solicitat pentru fiecare MWh instalat, în limita a 69.000 de euro/MWh şi a 15 milioane de euro pe întreprindere. Termenul de depunere a fost prelungit până la 15 noiembrie 2026, ora 23:59. După selecţie urmează contractarea şi implementarea. Pentru sistem contează unde se instalează bateriile şi câte ore pot livra atunci când consumul este ridicat.
AGERPRES: Pe partea de stocare prin pompaj, cum e cazul la Tarniţa Lăpusteşti, despre care se vorbeşte de foarte mult timp, cum credeţi că se poate ajunge să fie pus în funcţiune un astfel de proiect?
Dumitru Chisăliţă: Mă întorc la necesitatea acestei strategii. Până la urmă, stocarea spuneam că a devenit interesantă de un an de zile. Tarniţa – Lăpusteşti este tot un program şi un proiect de stocare, un proiect de stocare care, la prima vedere, este mai scump decât să facem stocarea în baterii, dar vine şi cu alte avantaje, din perspectiva siguranţei şi securităţii energetice a României. Ca atare, în contextul acestei noi strategii, considerăm că nu va mai fi o chestie colaterală, aşa cum a fost mult timp, şi va intra în această zonă de prioritizare, ţinând seama de capacitatea de stocare pe care România trebuie s-o aibă pe termen scurt, pe termen mediu sau pe termen mai lung. Şi pot să spun că luăm în considerare analizarea şi a altor capacităţi care să poată să intre într-un astfel de regim.
La Tarniţa-Lăpuşteşti, Hidroelectrica şi EDF au pregătit cadrul unei asocieri în cote egale pentru dezvoltarea proiectului. În zona Bicaz, proiectul Frasin-Pângăraţi, de aproximativ 340 MW, foloseşte în configuraţia propusă acumularea Izvorul Muntelui ca rezervor inferior şi a obţinut acord de mediu. Pentru un obiectiv distinct la Bicaz şi pentru ordinea punerii în funcţiune, avem nevoie de un calendar asumat de fiecare titular.
AGERPRES: Estimativ, primul astfel de proiect, când ar putea să fie funcţional?
Dumitru Chisăliţă: E foarte important să îl coroborăm cu ceea ce înseamnă necesarul care o să rezulte din această strategie. Astăzi nu aş avansa un an pentru prima centrală.
AGERPRES: Reactoarele modulare de mici dimensiuni nu se regăsesc în programul de guvernare. S-a renunţat cumva la proiectul SMR şi ce se întâmplă cu proiectul de la Doiceşti? Se justifică din punct de vedere financiar?
Dumitru Chisăliţă: În momentul de faţă există un proces de evaluare la nivelul companiei Nuclearelectrica faţă de proiectul de la Doiceşti. Am venit către ei săptămâna trecută, printr-o hotărâre AGA, prin care am stabilit nişte acţiuni concrete, într-un interval de timp, pentru a putea să existe o concluzie concretă, reală şi efectivă faţă de ce înseamnă Doiceşti. Dincolo de această etapă, în funcţie de ce va rezulta din modul în care Nuclearelectrica va pune lucrurile pe masă, bineînţeles, pot să apară mai multe elemente şi să se ia în considerare orice abordare. Dar, la momentul de faţă, până când această analiză pe care Nuclearelectrica o are ca şi sarcină prin hotărâre AGA nu e momentul să ne pronunţăm.
Pentru proiectul de la Doiceşti, reperul public este hotărârea acţionarilor Nuclearelectrica din 29 octombrie. Au fost aprobate măsuri de prioritizare a activităţilor RoPower Nuclear şi de eficientizare a cheltuielilor. La data raportării, peste 80% dintre condiţiile asociate deciziei finale de investiţie nu fuseseră îndeplinite. Costul energiei depinde de costul construcţiei, al finanţării, de calendar şi de modul în care se împart riscurile între parteneri. Aceste elemente trebuie evaluate pentru proiectul concret înainte să putem vorbi despre competitivitate. Următoarea decizie privind angajarea de resurse trebuie să se bazeze pe îndeplinirea condiţiilor şi pe o justificare economică verificabilă.
