Infrastructura ar trebui să devină o prioritate şi ce ne dorim în viitoarele programe de finanţare este să mutăm puţin accentul de pe finanţarea surselor de energie regenerabile şi să direcţionăm majoritatea sprijinului către infrastructură, a declarat, joi, Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, citat de Agerpres.
„Cred că au fost, cel puţin pe partea de reţelistică, distribuţie şi transport, în jur de două miliarde de euro angajate prin Fondul de Modernizare. Din informaţiile mele, partea proiectelor operatorilor de distribuţie depuse în Fond a avut şi o componentă de digitalizare şi securitate cibernetică.
Ce ne dorim noi mai departe şi în viitoarele programe de finanţare, dar mai ales ca prioritate pe următoarea perioadă de finanţare, 2028-2034, este să mutăm puţin accentul de pe finanţarea surselor de energie regenerabile şi să direcţionăm majoritatea sprijinului către infrastructură.
Iar când vorbim de infrastructură, să vorbim nu numai partea de linii, de retehnologizări, ci să vorbim de componenta de digitalizare, obligatoriu cu cyber în ea. Asta e politica, până în acest moment, promovată de Ministerul Energiei. Am întors o analiză sectorială făcută de anumiţi consultanţi pentru Coeziune 28-34, în care, din nou, erau sute de milioane sau poate miliarde de euro direcţionate către panouri şi am spus că trebuie să schimbăm puţin logica. Infrastructura ar trebui să devină o prioritate”, a spus Elisei la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
El a adăugat că, în secundar, o propunere ar fi ca un criteriu de eligibilitate în tot ce are legătură cu energia să fie îndeplinirea unor standarde de securitate.
„În secundar, ce ne-am propune noi în discuţia nu numai cu MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene n.r) ci şi cu alte ministere, ar fi ca aceia care finanţează de acum încolo orice are legătură cu energia să aibă un criteriu de eligibilitate îndeplinirea unor standarde de securitate şi să li se recunoască drept eligibile acele costuri cu implementarea acelor soluţii”, a spus Sorin Elisei.
În opinia sa, dată fiind proiecţia de capacitate ce urmează a fi instalată, direcţionarea altor sute de milioane de euro către surse noi de producţie nu şi-ar mai avea rostul, dar asta nu înseamnă oprirea finanţării, ci alocarea cu prioritate a banilor către infrastructură.
„În acest moment, dacă ne uităm la proiecţia de capacitate ce urmează a fi instalată, dacă ne uităm la ce se lansează în acest moment pe Tranziţia verde, dacă ne uităm că sunt peste 10 gigawaţi de fotovoltaic şi avem şi capacitate pe eolian, capacitatea care vine pe baterii noi, la ce consum de energie electrică avem din 2028, să mai direcţionez alte sute de milioane sau alte miliarde de euro către surse noi de producţie nu cred că îşi mai are are rostul. Nu înseamnă că se opreşte finanţarea, doar că prioritatea, alocarea cu prioritate şi ponderea cea mai mare trebuie să meargă în infrastructură”, a explicat oficialul din Ministerul Energiei.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă, acesta a subliniat că România are un cadru de reglementare promovat în luna august.
„România are un cadru de reglementare promovat în luna august a anului trecut, un plan de pregătire la situaţiile de urgenţă. El a fost, de fapt, actul premergător Hotărârii de Guvern privind posibilitatea aplicării unor măsuri de siguranţă de către operatorul de transport şi sistem. Planul acela, care a stat cel puţin un an de zile în diverse dezbateri, are securitatea cibernetică şi incidentele pe acest tip în top trei riscuri identificate.
În principiu, intervenţia în primele 60 de minute o face Transelectrica, împreună cu echipa de securitate a activului afectat. Sunt detaliate, sunt nişte proceduri şi, din ceea ce ştiu eu, s-au făcut sau au început să se facă şi nişte exerciţii, inclusiv la nivel judeţean. Deci, la momentul unei situaţii de urgenţă care afectează sistemul, avem un cadru de reglementare care spune cum se răspunde. Ministerul are un rol de coordonare, printr-un consiliu operativ (…) a informaţiilor şi o decizie în cazul în care trebuie stabilite priorităţile de restaurare a alimentării pentru anumite tipuri de consumatori, spitalele şi infrastructura critică fiind, bineînţeles, printre activele vizate pentru prioritatea de restaurare.
Ministerul Energiei trebuie să o facă prin acel consiliu operativ, care consiliu operativ, de fapt, este format nu numai din reprezentanţi ai ministerului, ci şi ai operatorului de transport şi sistem, operatorii de distribuţie, OTS-ul, şi producătorii care sunt ICN-uri, infrastructuri critice naţionale”, a mai afirmat Elisei.
Reprezentanţi la nivel înalt ai autorităţilor centrale şi de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, specialişti IT/OT şi cybersecurity, precum şi reprezentanţi ai mediului academic se reunesc, joi şi vineri, la Cluj Napoca, la a patra ediţie a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, eveniment organizat de Distribuţie Energie Electrică România.
Prima zi a Forumului aduce în dezbatere politicile şi reglementările privind securitatea infrastructurilor critice, guvernanţa riscurilor cibernetice, soluţiile tehnologice pentru mediile IT şi OT şi răspunsul la incidente. Cea de-a doua zi va pune accent pe pregătirea viitorilor specialişti, colaborarea dintre universităţi şi industria energetică, impactul inteligenţei artificiale asupra competenţelor profesionale şi prezentarea unor soluţii de specialitate.
Prin această iniţiativă, DEER urmăreşte să încurajeze dialogul şi schimbul de bune practici între organizaţiile care contribuie la funcţionarea şi protejarea infrastructurii energetice, într-un context în care investiţiile, digitalizarea şi securitatea trebuie dezvoltate împreună, ca elemente fundamentale ale unui sistem energetic modern, rezilient şi sustenabil, capabil să răspundă provocărilor prezentului şi să anticipeze exigenţele viitorului.
