Viorel Tudose, patron al furnizorului Getica, cel care a solicitat intrarea în insolvență ca urmare a faptului că nu mai primește energie de la Nuclearelectrica ca urmare a forței majore, arată că acum, în piața de energie din România “nu se mai respectă nicio regulă” și se întreabă retoric de ce se mai semnează contracte dacă ele nu sunt respectate.
“Comparația o să doară, mai ales în mediul politic. Plafonarea și denunțarea sau suspentarea contractelor de către un mare producător – eu o consider un fel de naționalizare ca la 1948.
În contextul în care iei din domeniul privat și pui în domeniul public, se numește în materia de specialitate, indiferent ce culoare politică arata cei care ascultă sau nu, naționalizare. Naționalizarea unor resurse.
Din punctul de vedere, piața de energie în România, nu respectă nici o regulă. Nu se respectă nici un contract, nu se respectă absolut nimic. Nu înțeleg de ce mai face un contract”.
Declarația a fost făcută de Viorel Tudose, fondatorul și patronul Getica 95 Com, unul dintre furnizorii importanți de energie electrică, la evenimentul Green PPA.
Getica și-a cerut la începutul acestei luni insolvența la Tribunalul Buzău.
Motivul intrării în insolvență este oprirea centralei nucleare de la Cernavodă pe fondul debitului mic al Dunării, sau mai bine spus consecința opririi, și anume faptul că Nuclearelectrica (SNN) a obținut certificat de forță majoră, ceea ce îi permite să nu mai onoreze contractele de vânzare de energie electrică.
Acest lucru a afectat profund piața de furnizare, inclusiv pe Getica, companiile fiind puse în situația de a cumpăra mult mai scump pentru clienții lor energia din piața spot (PZU), pentru că SNN brusc nu și-a mai onorat contractele de livrare de energie pe care le încheiase cu aceștia înainte.
În total, s-a vorbit despre un volum de 900 MW enrgie bandă, pe care furnizorii a trebuit să o ia din altă parte, mai scump, pentru a-și onora contractele cu clienții lor. Fiecare zi înseamnă pierdere, pentru că energia luată din PZU este de multe ori mai scumpă decât cea livrată de furnizor prin contract clientului final.
“Se trezește o cameră de comerț din nu știu ce județ din România (cea din Constanța – n.red.), să mai emită un certificat de forță majoră – păi nici măcar nu cunoaștem legislația, nici nu cunoaștem Constituția României. Un certificat de forță majoră comercială trebuie întărit de Fuvernul unui stat. Ceea ce a spus producătorul respectiv – este un certificat de forță majoră comercială afându-se în imposibilitatea de a produce din varii motive – în contextul în care unele contracte care erau făcute pe anumite platforme specificau într-un articol special că seceta și lipsa apei nu sunt elemente de forță majoră.
Dar respectivul producător merge pe forță majoră, încălcarea contractului (…) Și atunci, revenim la contractele despre care vorbați din azi. Ce contracte faci? Pe ce platforme le faci? Cum le garantează? Bine. Multă lume o să-ți spună “dar de ce îi luăm o cantitate așa de mare? Dacă nici de acolo nu pot să-i iau, nici de acolo nu pot să-i iau, ce fel de contracte pot să mai fac? Care să fie respectate”, a spus Tudose, amintind că firma sa a atacat în instanță avizul de forță majoră obținut de SNN.
“Legislația în România este, în momentul de față, în contracte de energie, în reglementarea de energie, zero. Nu se respectă absolut nimic. Dar absolut nimic”, a mai spus Tudose.
“Cel care vă vorbește acum este cel care în 2017 (precedenta sittuație când au fost anulate contracte în piața de energie – n.red.) n-a reziliat niciun contract. Am pierdut câteva zeci de milioane de euro, dar am rămas în piață, atunci s-au denunțat contracte pe bandă rulantă. Astăzi se întâmplă la fel. De ce mai intru în contract? Care este sanțiunea în spatele căreia se pot ascunde cei care nu respectă contracte?”, s-a întrebat Tudose.
Pe lângă situația particulară apărută la momentul plafonării prețurilor pentru clienții finali, care a adus furnizorilor pierderi nerecuperate nici acum pentru că statul nu a plătit datoriile, Tudose a amintit de relația contractuală dzechilibrată. Un furnizor de energie nu poate denunța contractul cu clientul său, dar clientul poate face asta în 48 de ore, în situația în care găsește la acel moment energie mai ieftină în piață.
Getica a avut în 2025 afaceri de 1,6 miliarde de lei, dar și pierderi nete de 87,6 milioane, potrivit datelor de pe platforma Termene. A fost primul an din 2011 (cel puțin) încoace în care compania a raportat pierdere. Potrivir ultimelor date ale ANRE, valabile pentru iunie, Getica era al șaselea furnizor de energie ca marime de pe piața cu amănuntul cu o cotă de 4,28%.
Citește și:
