Prelungirea opririi centralei de la Cernavodă, coroborată cu situația de forță majoră pe contracte obținută de Nuclearelectrica, dar și cu creșterea prețurilor la energie din piață, începe să provoace un deranj din ce în ce mai mare în piața de energie, unde deja avem prima cerere de insolvență anunțată din această cauză. Cresc pierderile furnizorilor care nu mai primesc energia contractată de la Nuclearelectrica și trebuie să o substituie cu achiziții mult mai scumpe din piață, pentru a-și onora ei contractele cu clienții finali în condițiile în care Nuclearelectrica nu mai onorează contractele cu ei, pentru că a dat forță majoră. Sunt discuții și se caută soluții, dar pozițiile sunt departe de a fi armonizate, iar temperatura crește.
“Avem în legea energiei obligația să încheiem contracte pe termen lung. De ce le încheiem dacă pot fi aruncate în aer atât de simplu? Cu un certificat de forță majoră. Eu aici cred că ar trebui să se facă o analiză foarte serioasă. Știu că și prognoza era binecunoscută, dar Nuclearelectrica a încheiat contracte pe termen lung. Și acesta este un nou trigger pentru a crește din nou prețurile la consumatorii finali. Prețuri despre care toți cei care suntem aici spun că sunt printre cele mai mari din Europa”.
Declarația a fost făcută de Corina Popescu, fost director general al Electrica și Transelectrica, fost secretar de stat la Energie, actualmente președinte al CA Moldelectrica și Vicepreședinte Strategie și Dezvoltare Afaceri la ENEVO Group, la o conferință organizată de publicația InvesTenergy pe 6 octombrie.
Este o primă ieșire publică asumată de o voce autorizată în scandalul momentului în energie, care se derulează însă destul de discret – refuzul Nuclearelectrica de a onora contractele de vânzare de energie cu furnizorii, pe fondul opririi centralei nucleare.
În iulie, Nuclearelectrica, unul dintre producătorii semnificativi de energie, controlat de stat, a oprit una dintre unitățile de 700 MW ale centralei nucleare de la Cernavodă, cele mai mari unități de generare din România, din cauza debitului mic al Dunării care nu mai putea asigura suficientă apă de răcire pentru două reactoare. În 13 august a fost oprită și a doua. De atunci, România funcționează fără energie nucleară, iar din păcate Debitul Dunării coboară din minim în minim istoric. Ultimele prognoze erau că cel puțin o unitate pornește în prima parte a acestei luni. După care a devenit clar că cel mai probabil ar putea porni abia spre sfârșitul lunii, poate chiar în noiembrie.
Nuclearelectrica a semnat însă contracte de vânzare a energiei electrice, în avans, așa cum se întâmplă pe toată piața iar cumpărători sunt în general marii furnizori – furnizorii sunt obligați ca, în luna precedentă livrării, să facă dovada achiziției a cel puțin 50% din energia care urmează să fie furnizată clienților finai.
Nuclarelectrica a activat însă forța majoră în august, obținând certificatul de forță majoră de la Camera de Conerț Constanța, motivând cu situația Dunării, care este o cauza externă. Așadar Nuclearelectrica poate să nu mai onoreze contractele de vânzare de energie electrică în această perioadă în care centrala e oprită.
“900 MW în contracte bilaterale care trebuie înlocuite”, a declarat chiar secretarul de stat la Energie, Cristian Bușoi, la Digi24. 900 MW bandă de energie electrică pe care Nuclearelectrica nu îi mai produce acum, dar pe care nu îi cumpără din piață pentru a revinde apoi furnizorilor (sau traderilor) cu care are contract și cărora trebuie să livreze energia care să ajungă apoi la clienții finali.
Ca atare, furnizorii care nu mai primesc energia sunt obligați să o cumpere din piață și să o revândă clienților lor. Pe lege, furnizorul nu poate denunța unilateral un contract, doar clientul final o poate face. Numai că, dacă energia fusese contractată de la Nuclearelectrica la prețuri de 500-600-650 de lei/MWh, acum furnizorii care ajung să cumpere din piața spot energia plătesc un preț mediu de 1.000 de lei/MWh în unele zile și peste.
Orice zi în care se întâmplă acest lucru înseamnă pierdere pentru că și ei ajung să vândă clienților energie la un preț mai mic decât cel cu care o cumpără. Foarte puțini clienți noncasnici acceptă o majorare a prețurilor din contracteșe în derulare, chiar dacă furnizorul invocă situații excepționale.
Prețul mediu din Piața pentru Ziua Următoare a fost, în august, de 793 de lei/MWh. În septembrie a fost de 927 de lei/MWh. Acum prețul zilnic mediu este de peste 1.100 de lei – de trei zile este peste acest prag. Iar pe măsură ce producția din fotovoltaic scade, la fel ca și producția hidro, afectată și ea masiv, prețul nu poate decât să crească
Victimele încep să apară
Getica 95 Com, furnizor român, al șaselea de pe piața concurențială în termeni de cifră de afaceri, și-a cerut insolvența la începutul lunii. Din ce știm noi, avea un contract de achiziție de 60 MW bandă.
“Eram unii dintre cei mai mari cumpătători de la Nucearelectrica iar, față de alții, noi vindem energia doar către clienții finali, nu în PZU, și acum avem și clienți mulți. S-a tot estimat că va pleca (o unitate nucleară – n.red.) în septembrie, ba la 4 octombrie, apoi la 11 octombrie, apoi la 15, probabil va pleca la 1 noiembrie. Nu mai avem cash flow. Gaura noastră pe două luni și jumătate este de 230 de milioane de lei”, ne-a explicat Viorel Tudose, fondator și proprietar al Getica.
Getica are un proces cu Nuclearelectrica, pierdut în primă instanță. Compania a solicitat în august suspendarea avizului de forță majoră, ceea ce ar fi obligat producătorul de energie să își onoreze contractele de vânzare de energie cumpărând energie din piață, în condițiile în care centrala sa nucleară nu produce. Getica a anunțat că va face apel.
Dincolo de Getica, din datele noastre, neconfirmate oficial, în această situație sunt cel puțin și PPC, Electrica Furnizare, Engie, Alive Capital, EDS, ba chiar, cu volume mai mici, chiar și Hidroelectrica și Transelectrica.
Iar în cazul primilor furnizori mari, volumele contractate sunt de 100-150 MW bandă cu livrare în această perioadă
“Prin contract, ei au obligația să livreze energie, nu să o producă. Pe de altă parte, seceta nu este clauză de forță majoră și se spune clar ca nu se aplica forța majoră decât daca nu este energie pe piață, dar dacă eu cumpăr, înseamna că este”, ne-a spus reprezentantul unui furnizor care are contract cu Nuclearelectrica.
Încercări de reglare a situației
Surse din piață spun că Nuclearelectrica a încercat o rezolvare amiabilă cerând companiilor cu care are contract și nu le livrează acum energia, să accepte ca aceste volume care nu sunt livrate acum să fie livrate mai târziu în cursul acestui an și al anului viitor. Dar și furnizorii să nu ceară acum daune, Din ce știm, unii nu au acceptat.
Luna trecută, mai multor furnizori mari li s-ar fi cerut să renunțe la vreo pretenție și li s-a spus că furnizarea de energie va fi reluată începând cu ultimul trimestru al acestui an, în speranța că centrala va fi reporntă. Unii au acceptat. Trimestrul 4 a început de o săptămână, centrala nu a pornit, iar Nuclearelectrica nu a început livrarea, potrivit oamenilor cu care am vorbit noi.
Lucrurile sunt însă în dinamică și există încă discuții între Nuclearelectrica și furnizori pentru deblocarea, măcar parțială, a situației acum. Se discută atât un volum de livrări de energie cumpărată de producător din piață, dar și despre eventiale plăți care să acopere din pierderea clienților care nu au primi energia și a trebuit să cumpere mai scump din piață.
O amânare a acestor livrări în T1 2026 ar putea avea sens pentru furnizori, pentru că ei vor primi atunci energia la prețul de contract din trecut, mai mic decât ce va fi atunci, dar nu este mulțumitor, chiar și în varianta în care ar avea suficient cash flow să cumpere acum ce nu livrează Nuclearelectrica. Odată pentru că pierderile se vor vedea în bilanțurile lor acum și a doua oară pentru că există un grad de incertitudine și la anul, când nu trebuie uitat că o unitate din cele două se va opri pentru retubare.
Putea Nuclearelectrica să acționeze așa cum în teorie se face în piață? Dacă nu ai energia, o cumperi din piață ca să-ți onorezi contractul ? Delicat, pentru că este o companie de stat. “Nu ar fi semnat nimeni achiziția de energie din piață la un preț mai mare pentru a fi vândută la un preț mai mic atâta timp cât a existat opțiunea de forță majoră. Pentru că apoi vine Curtea de Conturi și spune că s-a creat un prejudiciu”, ne-a spus un om apropiat de producătorii de energie de stat.
