Ministerul Minierii și Energiei din Serbia a semnat un contract pentru elaborarea unei părți a proiectului și a documentației tehnice pentru centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Đerdap 3 (Porțile de Fier 3). Investiția în Đerdap 3 este estimată în prezent la aproximativ 2,6 miliarde de euro, planurile inițiale prevăzând o capacitate de până la 1.800 MW, potrivit presei de energie.
Contractul, semnat cu un consorțiu condus de compania de inginerie a resurselor de apă Jaroslav Černi, cu sediul la Belgrad, prevede elaborarea unui studiu de prefezabilitate cu un proiect general, precum și a unui plan spațial de amenajare cu evaluare strategică de mediu.
Ministerul a declarat că acesta este unul dintre pașii esențiali pentru dezvoltarea proiectului Porțile de Fier 3.
Ministrul interimar al Minierii și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că semnarea contractului marchează trecerea proiectului de la etapa de analiză la implementarea concretă.
De asemenea, ea a afirmat că obiectivul este finalizarea întregii documentații a proiectului Đerdap 3 cel târziu până la sfârșitul anului 2029, astfel încât lucrările de construcție să poată începe cât mai curând posibil.
Analizele efectuate până în prezent au luat în considerare diverse opțiuni pentru dezvoltarea proiectului. Planurile inițiale prevedeau o capacitate de până la 1.800 MW, o investiție estimată la aproximativ 2,6 miliarde de euro și posibilitatea extinderii ulterioare, a precizat ministerul într-un comunicat.
Cu toate acestea, proiectul final, capacitatea și valoarea investiției vor fi stabilite în urma elaborării și verificării ulterioare a documentației de proiectare și tehnice, a adăugat ministerul.
„Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Đerdap 3 este unul dintre cele mai importante proiecte strategice pentru viitorul sistemului energetic al Serbiei. În funcție de capacitatea sa, Đerdap 3 ar putea deveni, de asemenea, cea mai mare baterie naturală din Europa”, a subliniat Đedović Handanović.
Potrivit acesteia, proiectul va permite o integrare mai amplă a surselor de energie regenerabilă din Serbia și din regiunea Europei de Sud-Est, va asigura o capacitate semnificativă de echilibrare, va îmbunătăți în continuare securitatea energetică a Serbiei și va consolida poziția țării pe piața regională.
Discuții cu România și compania americană Bechtel
În paralel cu elaborarea documentației pentru Đerdap 3, Serbia își va intensifica discuțiile cu România cu privire la toate aspectele relevante ale proiectului care privesc ambele țări, a adăugat Đedović Handanović.
Oficialul sârb a adăugat că au loc, de asemenea, discuții cu compania americană de construcții Bechtel, care a rămas singurul ofertant calificat în urma unei proceduri publice de selecție a unui partener pentru proiectul Đerdap 3. Procedura a fost lansată în baza unui acord între Serbia și Statele Unite privind cooperarea strategică în sectorul energetic.
Pe lângă Đerdap 3, Serbia intenționează să construiască și centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Bistrica. Đedović Handanović a declarat recent că licitația pentru construcția acesteia urma să fie lansată în 2027.
Cum ne poate afecta
Practic proiectul înseamnă că, în zona lacului de la Porție de Fier 1, în amonte, sârbii să folosească un lac de acumulare de la o altitudine mai mare, pe care să îl “lege” de Dunăre, și să plimbe apa între lacul de Porțile de la Porțile de Fier și celălalt. În sus, în regim de pompă, atunci când trebuie consumată energia pentru că e în exces, și înapoi în jos spre Dunăre, trecând-o prin turbinele noii centrale, atunci când trebuie produsă energia. Astfel, apare o capacitate foarte mare de echilibrare a sistemelor energetice din toată zona noastră.
Problema este că această capacitate poate afecta uneori producția de energie electrică de la celelalte două centrale din aval, în condiiile în care se schimbă disponibilitatea resurei de apă de pe Dunăre.
Producătorul de energie de stat din Serbia, EPS, și omologul său român, Hidroelectrica – majoritar deținut de stat – operează deja împreună centralele hidroelectrice Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 pe Dunăre, la granița dintre cele două țări. În partea românească, centralele au o putere instalată de 1.164 MW (Porțile de Fier I) și de 251 MW (Porțile de Fier 2).
În prezent, Serbia are o singură centrală hidroelectrică reversibilă – centrala Bajina Basta, cu o capacitate de 614 MW, situată în vestul țării – și plănuiește construcția unei alte unități – centrala Bistrica, cu o capacitate de 646 MW, tot în vestul țării.
