Președintele francez Emmanuel Macron a chemat din nou țările din G7, cele mai industrializate din lume, la masa negocierilor pentru a discuta o nouă eliberare de uregență de stocuri de petrol din rezervele strategice, în condițiile în care Europa pierde livrările de țiței saudit, iar prețurile la motorină ating noi recorduri.
Macron a declarat vineri că va convoca țările G7 în următoarele săptămâni pentru a coordona nivelurile stocurilor, exporturile și capacitatea de producție, precum și pentru a lua în considerare recursul la rezervele strategice, scrie OilPrice.De asemenea, Franța face demersuri pentru a-și asigura aprovizionarea cu motorină, combustibil pentru aviație și gaze naturale pentru lunile următoare.
Europa mai are o carte utilă de jucat. Spre deosebire de Rezerva Strategică de Petrol a SUA, stocurile de urgență europene conțin volume mari de combustibili finiți, inclusiv benzină și motorină.
Iar motorina este exact zona în care piața suferă cel mai mult.
Prețul de referință al motorinei în Europa a crescut la peste 200 de dolari pe baril în această săptămână, taxele împingând costurile echivalente din comerțul cu amănuntul la peste 300 de dolari. Rusia a prelungit restricțiile privind exporturile de motorină, în condițiile în care producția proprie este afectată grav de atacurile ucrainene, iar exporturile de produse din Orientul Mijlociu sunt în continuare limitate.
Arabia Saudită a adăugat o altă problemă vineri, când Aramco a transmis către cel puțin două companii europene de rafinare că nu vor primi țiței în baza contractelor pe termen lung în luna octombrie, în urma atacului asupra conductei sale Est-Vest.
Compania încearcă să restabilească o parte din capacitatea conductei în termen de câteva zile, recuperarea completă urmând să dureze, conform estimărilor, aproximativ șase săptămâni.
Aramco a găsit o rută alternativă pentru aproximativ 60 de milioane de barili prin Golful Persic și prin transferuri de la navă la navă în apropiere de Oman. Majoritatea acestor barili se îndreaptă către rafinăriile din Asia. În schimb, Europa cumpără țiței de înlocuire din Marea Nordului și din alte surse.
G7 a consumat deja o mare parte din muniție.
Membrii AIE (Agenția Internațională a Energiei) au eliberat peste 300 de milioane de barili din stocurile de urgență începând cu luna martie. Stocurile globale observate sunt în continuare cu 507 milioane de barili mai mici decât în momentul începerii războiului, după ce au scăzut cu o medie de 2,8 milioane de barili pe zi în ultimele șase luni.
O nouă eliberare de stocuri ar putea aduce rapid barili fizici – și, foarte important, combustibil finit – în Europa. Totuși, acest lucru nu poate repara conducta Arabiei Saudite, nu poate reporni rafinăriile rusești și nici nu poate redeschide strâmtoarea Ormuz, arată Oil Price.
Vă mai aduceți amimte de “vestele galbene”?
Creșterea prețurilor la energie, veniturile care stagnează și apelurile la mobilizare socială: cu șapte luni înainte de alegerile prezidențiale în Franța, o mânie surdă crește și impune puterea de cumpărare ca prioritate în campania electorală, relata miercuri France Presse.
‘Scoate-ți din nou vesta!’, ‘Carburant prea scump, viață prea scumpă’: dacă amploarea mobilizării rămâne dificil de măsurat după această revenire din vacanță, rețelele sociale abundă în apeluri la manifestații, reînviind amintirea ‘vestelor galbene’, acea mișcare socială de amploare care a zguduit Franța în anii 2018-2019.
În La Rochelle (vest), marți, o ‘mobilizare pentru carburant’ nu a reunit decât vreo 50 de persoane. ‘Trebuie să arătăm că suntem prezenți’, explica Nicolas Costa, un șofer de ambulanță (42 de ani), exprimându-și exasperarea:’Chiar dacă acest guvern va pleca, poate să mai facă ceva’.
Dar cam peste tot, semnalele trec pe roșu. Marți și miercuri, pescari din sudul Franței au blocat depozite petroliere și de gaze, iar electricienii au desfășurat o grevă de amploare marți, la care se adaugă o mobilizare intersindicală a funcționarilor publici în 29 septembrie și apelurile ‘cetățenești’ pe rețelele de socializare la proteste în 17 octombrie.
În fruntea preocupărilor francezilor, ‘puterea de cumpărare’ este menționată de 54% dintre persoanele intervievate într-un sondaj publicat sâmbătă. Urmează apoi ‘viitorul sistemului social’ (40%), mediul (31%), imigrația (31%) și nivelul datoriei și deficitele (30%).
Creșterea spectaculoasă a prețului la energie (+16%) și la legumele proaspete ca roșiile, dovleceii și salata verde (+20%) apasă greu asupra veniturilor modeste.
‘Plătim 90 de euro pentru un rezervor plin. La începutul anului, erau 60’, explică Pierre Pupier, 29 de ani, măcelar în Puy-de-Dome (centru), care estimează că bugetul său lunar ‘a scăzut cu cel puțin 100 de euro de la (începutul) lunii septembrie’, din cauza inflației.
În timp ce popularitatea președintelui Emmanuel Macron este la nivelul cel mai scăzut (16% opinii favorabile), guvernul, fără majoritate în Adunarea Națională și sub presiunea piețelor pentru a realiza economii substanțiale, nu are deloc spațiu de manevră.
Executivul a exclus până în prezent generalizarea ajutoarelor pentru a compensa presiunea continuă a prețurilor la benzină. Miercuri, Emmanuel Macron a cerut totuși guvernului o ‘mobilizare totală’ pentru ‘aprovizionare’ și ‘controlul prețurilor’ la carburanți, a informat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Mișcarea ‘vestelor galbene’, apărută în noiembrie 2018 dintr-o revendicare similară înainte de a deveni o contestare anti-Macron, este în mintea tuturor. Timp de câteva luni, această mișcare reunise în fiecare sâmbătă zeci de mii de persoane pe străzi, dar și la intersecții de drumuri, simbol al unei Franțe periferice, nevoită să-și facă plinul la mașină pentru orice. Marcate de violențe cu forțele de ordine, mișcarea și-a pierdut treptat suflul.
La vremea respectivă, niciun scrutin nu se profila. ‘În prezent, este diferit, oamenii pot să se gândească ce va fi după Macron, să încerce eventual o soluție electorală’, subliniază Jean-Marie Pernot, politolog la Institutul de cercetări economice și sociale (IRES).
În perspectiva alegerilor prezidențiale, 71% dintre francezi spun că așteaptă o ‘reală schimbare socială și politică’, iar 54% consideră că societatea trebuie transformată ‘în profunzime’, confirmă un recent sondaj al institutului Ipsos-BVA.
Cu exprimarea unor astfel de sentimente ‘negative’ și o ‘cerere de radicalitate’ care nu a fost niciodată ‘atât de puternică’, Franța ‘îndeplinește numeroase condiții care o predispun la o basculare populistă’, decriptează directorul delegat al Ipsos, Brice Teinturier.
Această apropiere electorală poate alimenta și ‘teama de a fi acaparat încă și mai mult ca de obicei’, adaugă Jean-Marie Pernot.
De fapt, candidații la alegerile prezidențiale din aprilie 2027 se întrec în propuneri menite să îmbunătățească situația financiară a cetățenilor la sfârșit de lună, chiar dacă acestea sunt costisitoare.
La stânga, Partidul Socialist și Franța Nesupusă se declară pregătite să susțină mișcările sociale. Liderul stângii radicale Jean-Luc Melenchon a cerut patronilor să crească salariile și afirmă că vrea să anuleze o parte din datoria franceză.
Cei de dreapta și de centru propun ‘apropierea salariului net de cel brut’, adică creșterea salariului net, scăzând cotizațiile sociale, așa cum propune fostul premier Gabriel Attal. Favorită în intențiile de vot, candidata extremei drepte Marine Le Pen cere o scădere a TVA la energie de la 20% la 5,5%.
