Benzina standard ar putea depăşi 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei pe litru în zilele următoare, pe fondul evoluţiilor din zona Golfului, avertizează compania de consultanţă Frames, într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Conform cercetării, între 9 şi 11 septembrie, sistemul energetic şi logistic mondial a fost afectat de mai multe evenimente în Peninsula Arabică. Pe 9 septembrie, forţele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman şi în apropierea insulei Kharg, iar rebelii houthi au atacat instalaţii petroliere saudite. A doua zi, Iranul a anunţat că a atacat zece nave în apropierea Ormuzului.
Pe 10 septembrie, houthii au cucerit portul Mokha şi insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care împarte în două strâmtoarea Bab el-Mandeb. În aceeaşi zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, Petroline, lovită de drone lansate din Irak.
Strâmtoarea Ormuz transportă în mod normal aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, adică în jur de 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide. Potrivit Frames, traficul prin strâmtoare a fost redus drastic în ultimele luni.
Preţul petrolului Brent a pornit anul în jurul valorii de 72 de dolari, a depăşit 110 dolari în primăvară şi a coborât ulterior sub 70 de dolari. De la expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotaţia a urcat constant, depăşind 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari, şi atingând aproximativ 105 dolari în ziua următoare.
„Merită reţinut cât de greşit a fost calibrat consensul. Administraţia americană pentru informaţii energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 şi 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricţiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames, în documentul citat.
O altă problemă este reprezentată de blocarea rutelor maritime. Potrivit analizei, dacă o navă ocoleşte Africa pe la Capul Bunei Speranţe, ruta se lungeşte cu aproximativ 3.800 de mile marine şi cu 10-14 zile de navigaţie.
„Consecinţa operaţională este cea pe care armatorii o numesc distrugere de capacitate fără pierdere de nave. Dacă o navă ocoleşte Africa pe la Capul Bunei Speranţe, ruta se lungeşte cu aproximativ 3.800 de mile marine şi cu 10-14 zile de navigaţie. Flota mondială rămâne identică ca număr, dar capacitatea efectivă de transport scade, pentru că fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru acelaşi volum. Rezultatul se vede în tarife chiar şi pe rutele care nu au nicio legătură cu Marea Roşie”, a precizat Adrian Negrescu.
Potrivit Frames, efectele asupra României se văd deja în preţurile carburanţilor. Datele INS pentru august indică o creştere anuală de 17,03% pentru combustibili, de 25,49% pentru benzină şi de 34,61% pentru motorină.
Excluzând combustibilii, indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august faţă de iulie, potrivit analizei Frames, care apreciază că presiunea inflaţionistă a venit în principal din această categorie.
Guvernul a introdus, prin Legea 162/2026, un mecanism de acciză dinamică la motorina standard, recalculat la fiecare două săptămâni. Reducerea a fost de 20% în perioada 16-31 august şi a urcat la 25% pentru perioada 1-15 septembrie.
Chiar şi în aceste condiţii, motorina a depăşit 10 lei pe litru în toate staţiile, după ce atinsese un maxim istoric de 10,98 lei la începutul lui august. Ministerul Finanţelor urmează să recalculeze procentul de reducere pe 15 septembrie.
„Marele semn de întrebare rămâne evoluţia preţului carburanţilor”, avertiza Negrescu pe 12 august, când estima că vârful inflaţiei a fost depăşit.
Frames atenţionează, astfel, că scumpirea carburanţilor se poate transmite în costurile transportului rutier, agriculturii, construcţiilor şi industriei. Un al doilea canal de transmisie este reprezentat de transportul containerelor, un transport mai scump din Asia putând majora costurile pentru componente, electronice, textile, bunuri de consum şi materii prime.
Criza loveşte România într-un moment în care economia nu mai creşte. Potrivit analizei, semestrul I 2026 s-a încheiat cu o scădere a PIB de 0,7% pe seria brută şi de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
„Cu alte cuvinte, România intră într-un şoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spaţiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spaţiu monetar pentru ieftinirea creditului şi nu există creştere economică din care să se absoarbă costul”, arată analiza companiei.
În opinia consultanţilor, următoarele repere importante sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, şedinţa de politică monetară a Băncii Naţionale din 8 octombrie şi evoluţia situaţiei din zona Bab el-Mandeb.
„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflaţie mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri şi o creştere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinaţia pe care o economie stagnantă nu şi-o poate permite”, mai arată analiza Frames.
