România are o ţintă foarte ambiţioasă ca, până la sfârşitul deceniului, să instaleze 10 GW de energie solară şi eoliană, iar în săptămânile şi lunile următoare ne vom concentra şi pe stocare, în principal în baterii, dar şi pe stocarea hidro, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi, la o conferinţă de specialitate, citat de Agerpres.
„Avem nevoie de mai mult pragmatism şi să ne concentrăm mai mult pe competitivitatea industriei europene, aşa cum în ultimele luni preşedinta von der Leyen, dar şi cancelarul Merz şi alţi lideri europeni au cerut foarte clar. Direcţia este foarte clară: ne îndreptăm către Net Zero, către obiectivele Green Deal. Avem ţinte intermediare pentru 2030 şi, desigur, un pilon important al acestei transformări a sistemului nostru energetic, a industriei de transport şi a societăţii este eficienţa energetică. Avem o Directivă foarte ambiţioasă, care a fost discutată în mandatul anterior al Parlamentului European şi al Consiliului European. Acum avem obiective de atins, iar în această eficienţă energetică, desigur, eficienţa clădirilor este extrem de importantă”, a afirmat Buşoi.
Acesta a amintit de două programe de finanţare pentru eficienţă energetică derulate prin Ministerul Energiei.
„Primul l-am finalizat recent prin PNRR, nu cu mult timp în urmă, acum câteva zile, termenul-limită a fost 31 august. A fost o investiţie în echipamente, 40 de proiecte în valoare de 64 de milioane de euro, cu cofinanţare. Acum pregătim o nouă schemă finanţată din Fondul de Modernizare (…), de 150 de milioane, dar care este destinată întreprinderilor care fac parte din schema EU ETS. Avem, însă, un rol important în asigurarea eficienţei energetice, dar mai ales a energiei regenerabile pentru clădiri. Pentru că conceptul NZEBs (Nearly Zero-Energy Buildings, n.r.) nu ar trebui privit doar ca un standard tehnic, ci ca o schimbare fundamentală în modul în care proiectăm, construim, renovăm şi folosim clădirile. În general, o clădire este un consumator de energie, iar ideea NZEBs şi întreaga transformare este destul de diferită: să minimizăm cererea de energie şi să acoperim cât mai mult din această cerere prin surse de energie regenerabilă”, a menţionat oficialul.
Reprezentantul Ministerului Energiei a subliniat, totodată, că, pe integrarea surselor de energie regenerabilă, România are o ţintă foarte ambiţioasă până la sfârşitul deceniului, respectiv să instaleze 10 GW de energie solară şi eoliană.
„Desigur, am moştenit deja hidro-energia, care este regenerabilă. Vom continua să o extindem şi pe aceasta. Am avut unele probleme cu ONG-uri care au atacat unele proiecte. Acum legislaţia este diferită. Unele dintre aceste cazuri au fost deblocate, dar accentul se pune în principal pe solar, eolian şi geotermal, însă acesta din urmă mai mult pentru termoficare, mai puţin pentru producţia de electricitate.
Aici, Ministerul Energiei a sprijinit producţia de electricitate din surse regenerabile prin cofinanţarea CAPEX (cheltuieli de capital, n.r). Am avut un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanţate. Avem mai multe proiecte finanţate din Fondul de Modernizare pentru autoconsum, dar şi pentru producţie, şi avem o schemă foarte de succes de contracte pentru diferenţă de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 15 ani, în trei scheme diferite, care oferă certitudine şi garantează un preţ de strike pentru investiţiile în energie regenerabilă”, a explicat Cristian Buşoi.
El a precizat că în noua legislaţie, adoptată tot în cadrul PNRR, România s-a angajat ca pe viitor să recurgă la aceste tipuri de sprijin, scheme de ajutor de stat, şi să nu mai finanţeze o parte din investiţiile iniţiale.
„Acum piaţa este matură, acum producţia de electricitate din surse regenerabile este, mai mult sau mai puţin, un business case”, a adăugat secretarul de stat.
În acest context, demnitarul a punctat că autorităţile din domeniu se vor concentra pe domeniul stocării energiei în baterii, dar şi pe cea destinată zonei hidro.
„Ne vom concentra, în săptămânile şi lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînţeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile şi anii care urmează. Aceasta va fi anunţată în curând prin viitorul Fond de Modernizare. Cel mai probabil va fi un Memorandum în această săptămână. Ne-am angajat cu peste 10 miliarde de euro în diferite programe. Nu toate proiectele vor fi implementate pe deplin, dar avem nevoie de toate aceste proiecte: reţele de distribuţie electrică, producţie, transformarea complexului energetic Valea Jiului, contracte pentru diferenţă – toate acestea. Mai avem la dispoziţie puţin peste două miliarde şi trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani, pentru că proiectele trebuie finalizate în 2030. Deci, ultimele apeluri trebuie să înceapă cel târziu în 2028 pentru a fi gata la timp. Şi ne uităm la următorul cadru financiar multianual şi la fondurile de coeziune, dar şi la viitorul Fondului de Modernizare. Aici facem un lobby foarte puternic pe lângă Comisia Europeană, instituţiile europene şi statele-membre pentru a continua în următorul deceniu, poate un pic diferit, legat de reforme, cu termene mai stricte, aşa cum a funcţionat PNRR”, a susţinut Buşoi.
AHK România a organizat, marţi, o conferinţă pe tema eficienţei energetice, la care participă decidenţi şi experţi din domeniu.
