Ţările NATO sunt aproape de un acord vizând extinderea spre Europa de Est şi Turcia a unei reţele de conducte de combustibil care datează din epoca Războiului Rece, în ideea de a se asigura că aceste ţări pot fi aprovizionate cu combustibil în situaţii de criză, transmite Bloomberg.
Sistemul de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System – NPS) este o reţea de conducte subterane de combustibil care datează din perioada Războiului Rece şi care poate fi utilizată în cazul unui conflict militar. State precum Polonia şi România susţin de mult timp că ar trebui să aibă acces la sistemul de conducte NATO care aprovizionează forţele occidentale în caz de război şi care în prezent se opreşte în Germania, scrie Agerpres.
Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, se aşteaptă ca decizia de prelungire spre Est a acestor conducte să fie anunţată miercuri la summitul NATO de la Ankara, după ce s-a ajuns la un consens după mai mulţi ani de deliberări. Conductele conectează baze militare, ajutând la livrarea de combustibil în situaţii de criză.
Iniţiativa reflectă îngrijorările că aceste conducte concentrate în Europa de Vest ar putea fi insuficiente pentru a susţine operaţiuni la scară largă în apropierea graniţelor Rusiei. Majoritatea ţărilor NATO de pe flancul estic se bazează pe infrastructura rutieră sau feroviară, care este mai vulnerabilă la blocaje şi atacuri.
Extinderea sistemului de conducte de combustibil urmează să devină cea mai mare investiţie realizată vreodată de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu un preţ care ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari pe parcursul a două decenii, a declarat una dintre sursele citate de Bloomberg.
Detaliile tehnice ale proiectului, inclusiv structura de finanţare şi ordinea extinderii, urmează să fie stabilite în următoarele săptămâni, au precizat sursele. Acestea au mai spus că NATO ar urma să furnizeze cea mai mare parte a finanţării, ţările estice acoperind restul costurilor, iar detaliile sunt încă în curs de negociere. Polonia, ţările baltice, România, Bulgaria şi Turcia vor fi principalii beneficiari ai proiectului.
NATO analizează de mai mulţi ani o extindere spre Est a aşa-numitului Sistem de Conducte din Europa Centrală, dar amploarea proiectului i-a făcut pe mulţi aliaţi să se teamă că este nesustenabil. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea capacităţii alianţei de a furniza combustibil aeronavelor, vehiculelor şi instalaţiilor militare. Proiectul a devenit şi mai important după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina în 2022.
Reţeaua de conducte NATO de 10.000 de kilometri, îngropată la 80 de centimetri sub pământ, a fost construită în timpul Războiului Rece pentru a servi în principal forţele aeriene occidentale într-un conflict cu Uniunea Sovietică de atunci.
Extinderea sistemului ar rezolva parţial şi deficitul de capacitate de stocare, deoarece combustibilul care circulă prin conducte se adaugă la combustibilul deja stocat în rezervoare, a argumentat el.
Finanțarea proiectului este estimată la un cost de 21 de miliarde de euro şi la o durată de finalizare de 20 până la 25 de ani, conform revistei Spiegel.
Ce spune Polonia
Preşedintele Poloniei Karol Nawrocki a declarat miercuri că va încerca să extindă reţeaua de conducte de combustibil a NATO până pe flancul estic al Alianţei, abordând ceea ce oficialii militari consideră a fi una dintre cele mai mari provocări în cazul unui conflict cu Rusia, informează Reuters.
Dacă va fi implementată, extinderea conductei ar putea deveni unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa, scrie Agerpres.
„Natura duală a conductelor … oferă oportunitatea de a construi securitate pentru întregul flanc estic al NATO, aşa că aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru mine şi pentru întreaga Europă Centrală să readucem în discuţie această problemă”, a declarat preşedintele Karol Nawrocki la sosirea lui la summitul NATO de la Ankara.
Oficiali militari de rang înalt ai Alianţei au cerut o extindere a reţelei de conducte de combustibil din perioada Războiului Rece cu sute de kilometri spre est, către Polonia şi cele trei state baltice, cu extinderi suplimentare către Finlanda la nord şi România la sud-est.
Totuşi, un astfel de proiect se confruntă cu obstacole semnificative, estimându-se un cost de 21 de miliarde de euro şi o durată de 20 până la 25 de ani pentru finalizare, conform revistei Der Spiegel.
Conducta cu o lungime de 10.000 de kilometri, îngropată la 80 de centimetri adâncime, traversează în prezent 12 ţări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deserveşte baze militare precum baza aeriană Ramstein a SUA, dar şi huburi civile importante, precum aeroportul din Frankfurt, cel mai mare din Germania.
Ea a fost construită iniţial pentru a deservi în principal forţele aeriene occidentale într-un conflict cu fosta Uniune Sovietică.
În timp de război, se estimează că forţele aeriene consumă până la 85% din consumul total de combustibil militar, potrivit unui studiu realizat de Centrul Polonez pentru Studii Est-Europene.
Carburanţii pentru avioane care circulă prin conductele NATO pot fi folosiţi şi de vehiculele terestre deoarece amestecarea lor cu aditivi îi face potriviţi pentru camioane şi tancuri care în mod normal funcţionează cu motorină.
Extinderea reţelei ar ajuta, de asemenea, la rezolvarea situaţiei deficitare a capacităţilor de depozitare deoarece combustibilul din conductă este suplimentar faţă de cel păstrat în rezervoare.
Oficiali militari de rang înalt descriu combustibilul şi muniţiile drept cele două tipuri de resurse cele mai critice pentru desfăşurarea unei operaţiuni, citând estimările NATO, potrivit cărora un conflict la scară largă ar necesita zilnic sute de mii de metri cubi de combustibil.
Conform unui studiu realizat de un grup de reflecţie polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăşi probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de declanşarea unor ostilităţi pe scară largă din cauza deplasării forţelor terestre, a operaţiunilor de transport aerian şi a misiunilor avioanelor de luptă.
