Eliminarea blocajelor din reţele poate duce la diminuarea preţului energiei pe piaţa angro cu aproximativ 40% în următorii zece ani şi cu mai mult de jumătate din această reducere chiar în următorii patru-cinci ani, a declarat, miercuri, Volker Raffel, CEO al E.ON România, la summit-ul Eurelectric, citat de Agerpres.
„O parte a discuţiei este legată de cât suntem dispuşi să plătim pentru reţele care funcţionează bine. Cealaltă ţine de cine suportă aceste costuri. De exemplu, structura tarifelor. În România nu avem încă o componentă de capacitate în tarif. Plata se face exclusiv în funcţie de energia consumată, exprimată în MWh. Ce înseamnă acest lucru? Că oamenii rezervă capacitate doar pentru că nu îi costă nimic suplimentar. Astfel, capacitatea care ar putea fi utilizată de alţi consumatori rămâne blocată şi indisponibilă pentru cei care au cu adevărat nevoie de ea. Cred că structura tarifelor poate juca un rol important în eliberarea acestei capacităţi şi în utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente. O altă neînţelegere pe care o întâlnim uneori la nivelul autorităţilor de reglementare – şi pot înţelege această preocupare. Săptămâna trecută am participat la o conferinţă unde am avut onoarea să primesc, din partea comisarului european pentru Energie, confirmarea unei finanţări de 100 de milioane de euro pentru proiectul CARMEN, proiectul nostru de Dynamic Line Rating din Europa de Sud-Est, care permite utilizarea mai eficientă a capacităţilor existente ale reţelei. La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare, care spuneau: „Toată lumea vorbeşte despre electrificare şi despre creşterea consumului de energie electrică, dar unde este această energie? Nu vedem încă aceste volume în cifre. Există, aşadar, o anumită temere”, a spus Volker Raffel la Eurelectric Power Summit 2026.
El a subliniat că toată lumea vrea să protejeze consumatorii şi a semnalat că în România preţul energiei electrice pe piaţa angro este în prezent de 135 euro/MWh şi că, dacă se elimină rapid blocajele din reţea, acesta ar putea fi scăzut cu 40% în următorii 10 ani.
„În curând vom publica un studiu realizat de compania românească de consultanţă Valorem, care arată că în prezent preţul energiei electrice pe piaţa angro este de aproximativ 45 euro/MWh în Spania, de 90 euro/MWh în Germania şi de 135 euro/MWh în România. Dacă vorbim despre competitivitate în Europa, atunci trebuie să vorbim despre acest subiect şi în Europa de Sud-Est. Studiul arată că, dacă eliminăm rapid blocajele din reţele, putem reduce preţul energiei pe piaţa angro cu aproximativ 40% în următorii zece ani şi cu mai mult de jumătate din această reducere chiar în următorii patru-cinci ani. Acesta este un potenţial pe care trebuie să îl valorificăm”, a precizat directorul E.ON România.
El a mai afirmat că, potrivit unui alt studiu, riscul de a investi prea mult în reţele este mai mic decât riscul de a investi prea puţin, costurile economice generate de subinvestiţii fiind semnificativ mai mari decât cele asociate unor investiţii suplimentare în reţele şi în utilizarea lor mai eficientă.
„Vorbim despre miliarde de euro. Iar la nivel european despre multe miliarde de euro”, a punctat Raffel.
Pe de altă parte, el a menţionat că investiţiile în domeniu nu pot fi finanţate doar din bani publici sau fonduri europene, ci este nevoie şi de capital privat pentru a le face posibile.
„Iar acest lucru este foarte simplu: remuneraţia capitalului investit trebuie să fie suficientă pentru a stimula realizarea investiţiilor. Acesta este primul element-cheie. De multe ori, autorităţile de reglementare se concentrează pe scăderea preţului energiei. Însă, dacă energia devine mai ieftină şi în acelaşi timp continuăm să investim în reţele, ponderea costurilor de distribuţie în factura finală va creşte. Dar care este concluzia? Că nu ne dorim energie mai ieftină? Sau că energia mai ieftină nu merită distribuită? Evident că nu. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm reţelele pe toate palierele: IT, flexibilitate şi alte soluţii digitale, dar şi prin investiţii în infrastructura fizică a reţelelor”, a spus Volker Raffel.
În opinia sa, ar trebui să li se permită operatorilor să realizeze cele mai eficiente investiţii şi să nu să fie blocaţi prin reguli care nu mai corespund realităţii.
„De exemplu, să nu condiţionăm conectarea unei baterii de cerinţa ca aceasta să poată utiliza reţeaua 100% din timp. Dacă ar putea face acest lucru în 99,5% din timp, conectarea ar deveni deja posibilă. Altfel, ajungem să spunem „nu” aplicând reguli vechi şi rigide, care nu mai sunt necesare. Sau spunând că investiţiile în IT nu sunt necesare. Sau că este suficient să investim doar în infrastructura fizică a reţelei. În realitate, avem nevoie de ambele. De aceea, cele două lucruri esenţiale sunt să nu le legăm mâinile operatorilor şi să le permitem să îşi facă treaba. Să asigurăm o remuneraţie adecvată a investiţiilor, astfel încât acestea să poată fi recuperate prin factura finală, şi să oferim operatorilor flexibilitatea de care au nevoie pentru a investi eficient”, a explicat oficialul E.ON România.
El a mai semnalat că soluţiile inteligente sunt, fără îndoială, necesare, deoarece, dacă sunt gestionate corect acele câteva ore în care apar adevăratele blocaje în reţea, poate fi eliberată o capacitate mult mai mare decât s-ar putea obţine doar prin extinderea infrastructurii existente.
Pe de altă parte, a adăugat el, pe măsură ce sunt conectate sute de mii de noi proiecte de prosumatori, este nevoie şi de reţele fizice solide şi extinse şi, de aceea, este important să fie eliminate blocajele din infrastructură în ambele sensuri: atât prin utilizarea mai eficientă a reţelelor existente, cât şi prin dezvoltarea şi modernizarea lor.
Referitor la sistemele de stocare cu baterii, el a afirmat că acestea reprezintă „elementul nou în acest peisaj”, în reţeaua de distribuţie a companiei din nord-estul României fiind aprobate cereri de racordare pentru aproximativ 250 MW de astfel de capacităţi de stocare.
„Până în prezent, niciunul dintre dezvoltatori nu a semnat contractele de racordare pe care le-am oferit. Sperăm că aceste proiecte vor merge mai departe, însă o situaţie similară întâlnim şi în cazul proiectelor din domeniul energiei regenerabile. În prezent, aplicăm principiul „primul venit, primul servit”, ceea ce înseamnă că ajungem să rezervăm capacitate pentru proiecte care, în cele din urmă, nu sunt construite. Între timp, alte proiecte trebuie să aştepte la rând. După doi ani constatăm că primul proiect nu se mai realizează, iar timpul şi capacitatea au fost blocate inutil. Pe de altă parte, nici încercarea de a goli complet lista cererilor de racordare nu ar fi o abordare corectă. Este nevoie de un echilibru”, a punctat Volker Raffel.
Lideri din industria energetică, inovatori sau furnizori de servicii se reunesc miercuri şi joi, în capitala Finlandei, la Eurelectric Power Summit, care anul acesta se va desfăşura sub tema „Bringing Power to Life” („Dând energie vieţii”).
Potrivit organizatorilor, evenimentul oferă instrumentele, conexiunile şi perspectivele necesare pentru a rămâne cu un pas înaintea schimbărilor rapide care modelează sistemele energetice ale viitorului.
Ediţia din 2026 a summitului se va concentra pe: importanţa accelerării electrificării în toate sectoarele pentru atingerea obiectivelor climatice ale Europei; securitatea aprovizionării cu energie într-o lume în schimbare; asigurarea competitivităţii Europei pe scena globală prin soluţii energetice inovatoare; mobilizarea investiţiilor şi a infrastructurii necesare pentru a transforma această viziune în realitate.
Eurelectric este federaţia industriei europene de energie electrică şi reprezintă peste 3.500 de companii europene de utilităţi active în producerea, distribuţia şi furnizarea energiei electrice.
