Piața spot de energie electrică din România resimte efectele centralelor oprite, mai ales a celor două unități de la Cernavodă, despre care și Transelectrica a arătat că determină „un grad ridicat de solicitare operațională” a sistemului energetic național. Nu mai suntem cei mai scumpi din Europa, așa cum am fost trei zile la rând, dar piața spot de la București este a doua cea mai scumpă piața de pe continent.
Prețul mediu al energiei electrice din piața pentru ziua următoare (PZU) de la București este de 630 de lei/MWh, pentru energia electrică tranzacționată în 13 mai cu livrare în 14 mai. Sau 121 de euro/MWh.
Deși în scădere față de prețul din ziua precedentă, când a fost de 137 de euro/MWh, este al doilea cel mai mare preț mediu al zilei din Europa, după cel din Elveția – care este cu doar un euro peste cel de la noi, și cel mai mare din UE. Asta după ce în ultimele trei zile a fost cel mai mare din Europa.
Cel mai mic preț orar din PZU este la ora 14.00, doar 42 de lei/MWh – desigur ca urmare a energiei solare – , iar cel mai mare preț este la ora 21.00, de 1.354 de lei/MWh, potrivit datelor operatorului pieței, OPCOM.
Prețul de la noi este doar cu un euro/MWh mai mic în Ungaria, una dintre cele două piețe din mecanismul de cuplare european cu care avem și conexiune fizică. Prețul din Bulgaria, cealaltă astfel de piață, este ceva mai mic, de 117 euro/MWh. În toate intervalele orare ale zilei de 14 mai, în rețeaua românească intreă energie din cea bulgărească iar în majoritatea orelor iese spre cea din Ungaria. Cam la fel s-a întâmplat și în data de 13 mai.
Iată prețurile spot din data de 14 mai din Europa:
Prețul mare de la noi este determinat de lipsa capacităților de generare disponibile în acest moment.
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost deconectată în dimineața zilei de duminică de la rețea, iar Unitatea 2 a fost oprită mai demult. România nu va avea energie nucleară în sistem, până la data de 1 iunie, când Unitatea 2 este programata să fie re-sincronizată cu sistemul energetic național.
Lipsa celor 1.400 MW cu funcționare bandă – unitățile de 700 MW de la Cernavodă sunt cele mai mari grupuri generatoare din sistemul energetic național – se observă mai ales în perioada în care nu funcționează parcurile fotovoltaice, iar sistemul trece pe import masiv.
Astfel, centrala pe gaze în ciclu combinat a Petrom de la Brazi de 860 MW funcționează la jumătate de capacitate până la 30 iunie, oprirea fiind programată. O capacitate de 186 MW a Electrocentrale București de la CET Vest este oprită până în august, pentru lucrări de reparații după incendiul de luna trecută. Ate două grupuri de la CET Sud, fiecare de câte 100 MW sunt oprite, unul programat și altul ca urmare a unei avarii. De asemenea, este oprit până la sfârșitul lunii, tot pentru reparații ca urmare a unei avarii, și singurul grup care mai funcționează la centrala veche de la Iernut a Romgaz, de 188 MW. De asemenea, un grup hidro de la Lotru este oprit programat câteva zile, iar alte două grupuri hidro, unul tot de la Porți și unul de la Râul Mare, sunt oprite de mai mult timp.
În contextul indisponibilității temporare a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă, Sistemul Electroenergetic Național întâmpină un grad ridicat de solicitare operațională, specifică unor astfel de situații excepționale de funcționare, arată un comunicat al Transelectrica emis miercuri dimineață.
Specialiștii Operatorului de Transport și de Sistem, Transelectrica, în strânsă colaborare cu specialiști ai tuturor entităților operaționale din SEN, monitorizează permanent evoluția parametrilor SEN și aplică toate măsurile tehnice necesare pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță a rețelei electrice de transport și a echilibrului producție – consum.
În acest moment, Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții de siguranță, în conformitate cu standardele de operare. Rețeaua electrică de transport a României funcționează interconectat cu sistemele electroenergetice europene, iar această interconectare contribuie semnificativ la creșterea rezilienței și la diminuarea riscului apariției unor perturbări majore în funcționare”, arată Transelectrica.
“În perioadele cu consum ridicat și producție internă redusă, utilizarea schimburilor transfrontaliere de energie reprezintă un mecanism normal de funcționare a pieței și a sistemului energetic european interconectat.
Transelectrica se află în coordonare permanentă cu producătorii, operatorii de distribuție și partenerii europeni pentru asigurarea continuității alimentării cu energie electrică a consumatorilor din România”, mai arată operatorul de transport și sistem.
