Ponderea centrelor de date în consumul naţional de energie, în România, este de aproximativ 0,2%, în timp ce în Olanda depăşeşte 6%, iar în Danemarca 5%, conform datelor prezentate, joi, de către Mihai Manole, managing partner Tema Energy, în cadrul evenimentului DataCenter Forum 2026, citat de Agerpres.
„Cu o capacitate solidă de eolian şi solar, dar şi de nuclear, conform unor analize recente, în România, ponderea Centrelor de date în consumul naţional de energie este de aproximativ 0,2%, printre cele mai mici din Europa, în timp ce în Olanda depăşeşte 6%, iar în Danemarca 5%. România are una dintre cele mai rapide infrastructuri de Internet din Europa. La talent tehnic, avem o bază puternică din inginerie şi expertiză în IT, recunoscută internaţional şi de asemenea cu expertiză în infrastructură, instalaţii şi construcţii. Ca poziţionare geografică, suntem o poartă naturală între regiuni, oportunităţi pe axa Europa-Caucaz, odată ce cablul submarin din Marea Neagră va deveni operaţional. Şi din ce în ce mai mult, maturitatea ecosistemului, a mediului de business antreprenorial din România, care evoluează rapid. Privind piaţa locală astăzi, un singur cuvânt o defineşte: momentum. Viteza este încă mică, dar creşte. Vedem un val de anunţuri şi proiecte”, a afirmat Manole.
Potrivit expertului, pe segmentul Centrelor de date este necesar să fie luate câteva măsuri esenţiale, cum ar fi simplificarea legislaţiei, accelerarea proceselor de autorizare, crearea unui cadru naţional de investiţii pentru AI şi infrastructură digitală, dar şi introducerea de stimulente fiscale.
În plus, în viziunea specialistului, ar fi nevoie de dezvoltarea unor zone industriale dedicate, valorificarea proiectelor strategice, precum noile reactoare de la Cernavodă, SMR-urile sau valul de „better storage” de mari dimensiuni pentru a construi ecosisteme integrate.
„Fără aceste măsuri, România riscă să rămână un hub potenţial şi nu unul real. Acest lucru ne duce la un punct important: pe măsură ce piaţa se maturizează, reprezentarea devine critică. Aşadar, o asociaţie naţională a pieţei Data Center nu mai este opţională, este necesară pentru alinierea dintre industrie şi autorităţi, pentru definirea standardelor şi a bunelor practici, pentru reprezentarea României la nivel european şi pentru accelerarea dezvoltării ecosistemului”, a punctat Mihai Manole.
Conform datelor, în industria globală de Data Center, în ultimii 15 ani, capacitatea IT instalată a crescut de aproape nouă ori, până la 55 de gigawaţi, în prezent, iar estimările arată că, până în 2030, se va ajunge la 100 de gigawaţii de capacitate nouă, ceea ce ar însemna dublarea amprentei globale actuale.
Pe plan mondial, dintr-un total de 350-450 de Centre noi de date anunţate în 2025, SUA, Europa şi Asia-Pacific contribuie, fiecare, cu aproximativ 25-35%.
În 2026, România va avea două Fabrici AI funcţionale, una în Bucureşti şi a doua la Cluj-Napoca, însă există numeroase alte proiecte de adaptare a unor centre de date locale pentru AI computing.
Cele două fabrici AI sunt localizate în centrul şi sudul ţării şi implică colaborări extinse între mediul public şi cel privat, cu investiţii totale de peste 70 de milioane de euro.
În ambele cazuri, proiectele sunt aliniate tendinţelor europene de tip „AI factories”, construite ca infrastructuri intensive în GPU (GPU-heavy infrastructure), ce inclus supercomputere AI de ultimă generaţie, infrastructură HPC (high-performance computing), acces la date, modele şi instrumente AI, precum şi programe de training şi suport pentru companii, startup-uri şi mediul de cercetare.
Centrele de date locale pentru AI computing şi dezvoltarea infrastructurii dedicate inteligenţei artificiale sunt temele centrale ale evenimentului DataCenter Forum 2026.
Citește și:
