Vicepremierul Oana Gheorghiu prezintă, duminică după-amiază, istoria companiei Petrotrans SA, despre care spune că ”a murit de trei ori” în ultimii ani şi care a fost furată bucată cu bucată. Nu produce, de ani de zile, decât cheltuieli, iar situaţia se perpetuează pentru că nimeni nu a luat decizia de a radia compania. ”Lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar şi cea mai proastă decizie posibilă”, afirmă Oana Gheorghiu, adăugând: ”iar ei vin astăzi şi încearcă să ne fraierească cu sloganul «nu ne vindem ţara»”, potrivit agenției News.ro.
”Petrotrans SA: o companie care nu a fost niciodată listată la bursă, care a rămas mereu complet în mâinile statului. Ferită de piaţă, ferită de transparenţă, ferită de orice control extern. Există o conductă sub pământul României. Nu mai transportă nimic de aproape 20 de ani. Hoţii au demontat-o bucată cu bucată. Şi totuşi, în fiecare an, statul român plăteşte 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea”, scris, duminică, pe Facebook, vicepremierul Oana Gheorghiu.
Aceasta afirmă că s-a ajuns ăn această situaţie pentru că nimeni nu a semnat o hârtie ca să o radieze definitiv din inventarul domeniului public.
”Nu, nu e ficţiune. E România de astăzi. Vorbim de o reţea care număra la un moment dat 1.800 kilometri de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere (benzină, motorină, ţiţei). Infrastructură construită în decenii, cu valoare strategică reală. Anul 1996: Guvernul desfiinţează entitatea care opera conductele şi o absoarbe în Petrom. Însă uită să o scoată din lista privatizărilor în masă. Pe RASDAQ se tranzacţionează acţiunile unei companii inexistente. Oameni reali cumpără şi vând titluri la o entitate fără ştampilă, fără manager, fără existenţă juridică. Nimeni nu răspunde”, explică vicepremierul.
Oana Gheorghiu relatează că, în anul 2000, o patrulă de jandarmi descoperă prima reţea de furt din conducte: ”Preferă tăcerea în schimbul mitei. Afacerea continuă”.
”Anul 2001: Intră în schemă un echipaj al Secţiei 5 de Poliţie Bucureşti. Dintr-un furt cu bidonul devine o industrie organizată. Anul 2004: Hoţii montează o instalaţie de 250 de metri pe sub canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a alimenta barje. Numai în acel an: peste 100.000 de tone furate. Pagubă estimată: peste 80 de milioane de euro. Statul, prin forţele sale de ordine, ajută la jefuirea unei companii a statului”, afirmă vicepremierul.
Oana Gheorghiu relatează că, în anul 2005, o Ordonanţă a Guvernului reorganizează sectorul.
”Petrotrans SA e desemnat operator licenţiat, dar concesiunea nu îi este atribuită. Fără concesiune, Petrotrans SA nu poate opera. Mai mult, e obligată să cedeze o parte din patrimoniul propriu către o altă companie de stat, fără nicio compensaţie. August 2005: Activitatea Petrotrans SA încetează. Nu din cauza pieţei şi nu din cauza managementului, ci din cauza unei decizii administrative care nu a mai venit niciodată”, continuă vicepremierul istoria companiei.
Anul 2007 înseamnă faliment: ”niciun angajat, reţeaua distrusă fizic, stocul de produse nevandabil”.
”Anul 2012: Curtea Supremă condamnă 56 de persoane — 34 de poliţişti şi 2 jandarmi — pentru complicitate la furt. Paguba declarată oficial: 150.000 de euro. O cifră absurdă faţă de zecile de milioane furate anual în perioadele de vârf. Urmează 19 ani de procedură de faliment. În 12 ani, lichidatorul recuperează 7,3 milioane de lei din vânzarea de vehicule, vagoane cisternă, conducte dezafectate la fier vechi. Unele terenuri trec prin 60-70 de runde de licitaţie. Preţul scade cu peste 60% faţă de evaluare. Tot nu se găsesc cumpărători”, explică vicepremierul.
Oana Gheorghiu adaugă că, în anul 2019, lichidatorul depune raportul final: ”Cer închiderea procedurii. La şedinţa creditorilor, cineva votează împotrivă. Cine oare? Tocmai Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care are de recuperat un procent de 0,0021% din creanţe (în cuantum 6.959 lei)”.
”O instituţie a statului blochează închiderea falimentului unei companii a statului, în detrimentul altor instituţii ale statului”, afirmă vicepremierul.
În anul 2026 compania încă există juridic: ”Procedura continuă. Şi statul plăteşte în continuare 27.960 de euro pe an pentru o conductă pe care hoţii au furat-o şi pe care nimeni nu a semnat hârtia de radiere”.
”Creditorii au primit: 0 lei. Creanţe nerecuperate: 329 milioane lei (probabil dublu, dacă am ajusta la valoarea de azi). Până în prezent, Petrotrans SA a murit de trei ori – în 2005 când statul i-a retras operarea fără compensaţie, în 2007 când a intrat în faliment şi în 2019 când lichidarea a fost blocată din interior. În fapt, ea nu mai există din 2005. În acte, ea încă există în 2026”, explică Oana Gheorghiu.
Vicepremierul explică faptul că, la fiecare moment relevant din istoria companiei, ”lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar şi cea mai proastă decizie posibilă”.
”Iar ei vin astăzi şi încearcă să ne fraierească cu sloganul «nu ne vindem ţara»”, afirmă Oana Gheorghiu, care a fost virulent atacată după ce a anunţat primul pachet de refirmă a 22 de companii, Petrotrrans fiind una dintre cele care ar urma să se închidă.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, joi, că avem în România peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei, ea arătând că a sosit momentul să se oprească risipa.
Gheorghiu a anunţat că, pentru prima dată, România are un bilanţ structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, în aceeaşi zi, că ”nu mai putem să prelungim situaţii care produc pierderi an de an”.
”Unde există suprapuneri şi ineficienţă, vom face fuziuni şi integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicaţii CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor şi creşterea eficienţei. Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat şi ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan apreciază că ”nu mai putem accepta situaţii în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici”.
”Petrotrans este o companie aflată în faliment din 2007, care nici astăzi nu este lichidată complet, dar care a continuat să genereze costuri pentru stat, inclusiv plăţi anuale pentru active care există doar pe hârtie”, a precizat Ilie Bolojan.
