Fondul Monetar Internaţional a înrăutăţit marţi previziunile privind creşterea economiei mondiale în acest an, după ce războiul din Iran a dus la majorări ale preţului energiei şi perturbări pe lanţul de aprovizionare, transmite Reuters.
În raportul „World Economic Outlook”, FMI a avertizat că economia mondială ar putea fi în pragul recesiunii în cazul în care conflictul se înrăutăţeşte şi cotaţia barilului de petrol rămâne peste 100 de dolari până în 2027.
Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale din acest an sunt umbrite de şocul economic al războiului din Orientul Mijlociu. FMI a prezentat trei scenarii privind evoluţia economiei mondiale: mai slab, mai grav şi sever, în funcţie de cum se desfăşoară războiul.
Cel mai optimist scenariu de referinţă indică un război de scurtă durată în Iran şi previzionează o creştere a economiei mondiale de 3,1% în 2026, un declin de 0,2 puncte procentuale faţă de estimarea din ianuarie. În acest scenariu, cotaţia medie a barilului de petrol se va situa la 82 de dolari în tot acest an, un declin faţă de nivelul recent de aproximativ 100 de dolari al cotaţiei futures a barilului Brent.
În absenţa războiului din Orientul Mijlociu, FMI a informat că ar fi îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei mondiale în acest an cu 0,1 puncte procentuale, la 3,4%, datorită continuării boom-ului în investiţii tehnologice, a ratelor mai scăzute ale dobânzilor, a taxelor vamale americane mai puţin severe şi a sprijinului fiscal din unele ţări.
Dar războiul a creat un risc mult mai masiv pentru economia globală decât tarifele iniţiale anunţate anul trecut de preşedintele Donald Trump, a avertizat economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, într-un interviu acordat Reuters.
„Ceea ce se întâmplă în Golf are în mod potenţial un impact mult, mult mai puternic, şi aceste evoluţii le analizăm prin scenariile noastre”, a explicat oficialul FMI.
În scenariul negativ, al unui conflict mai îndelungat, în care cotaţia barilului de petrol rămâne la aproximativ 100 de dolari anul acesta şi 75 de dolari în 2027, FMI estimează că economia mondială va înregistra anul acesta un avans de doar 2,5%. În ianuarie FMI se aştepta la scăderea cotaţiei petrolului până la aproximativ 62 d dolari în 2026.
În cel mai sever scenariu al FMI, în care conflictul se adânceşte şi se extinde, iar preţul ţiţeiului este mult mai ridicat, determinând perturbări majore pe pieţe şi înăsprirea condiţiilor financiare, PIB-ul global va creşte cu doar 2%.
„Aceasta ar fi aproape o recesiune globală”, avertizează FMI.
Gourinchas a explicat că unele ţări vor fi în recesiune în acest scenariu, iar cotaţia medie a barilului de petrol s-ar situa la 110 dolari în 2026 şi 125 dolari în 2027, ceea ce ar menţine un nivel ridicat al inflaţiei.
„Această schimbare a aşteptărilor inflaţioniste ar urma să determine băncile centrale să ia măsuri pentru a reduce inflaţia, iar măsurile ar putea fi mai dureroase decât cele din 2022”, susţine oficialul FMI.
Inflaţia globală în 2026 ar depăşi 6% în scenariul sever, comparativ cu un nivel de 4,4% în cel mai optimist scenariu.
FMI a redus uşor previziunile privind creşterea economiei SUA în acest an la 2,3%, şi a îmbunătăţit uşor, la 2,1%, estimarea pentru 2027.
Zona euro, afectată de preţurile ridicate la energie, ar urma să înregistreze un avans de 1,1% în 2026 şi de 1,2% în 2027, un declin de 0,2 puncte procentuale în ambii ani faţă de prognoza din ianuarie.
FMI a redus uşor previziunile privind creşterea economiei Chinei la 4,4% în 2026, iar pentru anul viitor se aşteaptă la o creştere de 4%, la fel ca în ianuarie.
Pieţele emergente şi în curs de dezvoltare ar urma să fie cele mai afectate, înregistrând anul acesta o creştere de 3,9%, un declin de 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza din ianuarie.
Scăderi ale PIB-ului în 2026 sunt previzionate în Iran (6,1%), Qatar (8,6%), Irak (6,8%), Kuweit (0,6%) şi Bahrein (0,5%).
Guvernele vor fi tentate să implementeze măsuri fiscale pentru a atenua efectele preţurilor ridicate la energie, apreciază FMI, care avertizează că vor creşte deficitele bugetare şi datoriile publice.
