Corneliu Bodea, președinte al Centrului Român al Energiei (CRE) și fondator al grupului Adrem, este de părere că războiul din Orientul Mijlociu, care a inflamat prețurile energiei fosile, mai ales ale gazelor, nu este de natură să crească prețul energiei electrice, dar întîrzie momentul ieftinirii sale. România este acum într-o poziție bună, pentru că încep să se vadă efectele investițiilor în noi capacități de producție. Iar consumul de energie electrică va crește pentru că unul dintre efectele războiului, care a scumpit carburanții, este accelerarea electrificării.
Suntem într-un context foarte complicat, în care prețul la gaz s-a dublat dar, pe ultimele date, prețul energiei electrice stă cam tot pe acolo, avem în plus doar un 10%. La ce să ne așteptăm pe piața românească și europeană din punct de vedere al prețului la energie electrică? Strict din cauza conflictului din Iran.
Corneliu Bodea: Dacă ne referim la prețul energiei electrice, după părerea mea, el nu are unde să crească prea mult, deși componenta de gaz va juca un rol. Știm că în această tehnică a prețului marginal și modul în care se formează prețul în general la energie, componenta de gaz joacă uneori un rol important. Este adevărat că România are un context special.
Nu mă aștept ca, în România, să existe o creștere a prețului la energie din cauza creșterii prețului la gaz , dar mă așteptam la o reducere a prețului…
Adică vă spun sincer că, după estimările mele, începând cu primăvara asta, cu vara asta, eu așteptam o reducere – poate nu de la început semnificativă – a prețului energiei electrice generată, datorată volumului enorm de investiții și faptului că unele proiecte intră în funcțiune chiar în vara acestui an. Plus că așteptările se schimbă. Având în vedere volumul mare de investiții, având în vedere volumul mare de producție care intră în cursul acestui an în funcțiune, așteptările sunt de prețuri mai mici și atunci piața este influențată nu numai de realitate, ce și de așteptări.
Dacă acest conflict va continua, mă aștept să întârzie această reducere, dar nu mă aștept la o creștere a prețului energiei electrice.
Reporter: Avem aceste investiții despre care ați pomenit, probabil vom avea un plus la regenerabil în acest an, vânt și soare, undeva la peste 1500 spre 2000 de megawați, credeți că dacă, să zicem, se va opri cumva acest război, acest plus de regenerabile ne va ajuta în continuare? Adică să avem o scădere de preț?
Corneliu Bodea: Da, răspunsul este da. Eu mă aștept să se simtă. Și chiar exclusiv din regenerabile se va simți, dar cu atât mai mult nu trebuie să excludem faptul că spre finalul acestui an se așteaptă să intre în producție Mintia (centrala nouă pe gaze – n.red.) și asta vă juca un rol. Cred că această combinație de investiții în regenerabile va ajuta foarte mult. Să nu uităm că sunt foarte multe proiecte de multe sute de megawați aflate în fază foarte avansată chiar de execuție. Mă aștept ca din a doua jumătate a acestui an eolianul combinat cu fotovoltaicul și, de ce nu, spre finalul anului cu gazul (centrala pe gaze de la Mintia – n.red.) să joace un rol și asta va pune o presiune pe preț.
Deci eu cred că prețul energiei electrice va începe să scadă. Faptul că gazul rămâne la o cotă foarte mare – atenție, el mai are spațiu să crească dacă acolo, în zona Golfului Persic, presiunea continuă, el se va duce și mai sus – va atenua această scădere. Dar nu cred că va fi de natură să ducă la o creștere față de ce vedem acum a prețului energiei. Deci tendința pe termen mediu și lung în cazul prețului energiei electrice este de scădere. Asta e opinia mea, pe care am împărtășit-o și cu autoritățile române. Cumva scandalul pe care îl facem acum, trebuia să îl facem acum câțiva ani de zile. Noi acum vedem efectele la ceva ce este pe un trend pozitiv.
Reporter: La ce vă referiți când spuneți scandal?
Corneliu Bodea: Prețul energiei. După părerea mea, se discută prea mult la cele mai înalte niveluri despre faptul că prețul energiei electrice este foarte sus. Așa este, este sus.
Problema este că rolul nostru ca guvernanți, ca specialiaști în industrie, ca decidenți – nu vreau să spun doar despre sectorul publi – și noi, actorii, noi cei care investim în domeniu, ar trebui să vedem lucrurile acestea înainte să se producă.
Noi acum ne uităm la un fenomen care are rădăcini acum 20, 15, 10, 5 ani și ne plângem de el. Și asta mă și amuză puțin, pentru că denotă cât de ”mult” înțelegem sau am înțeles. ”Domnule, cât de mare este prețul energiei electrice! Este, pentru ca nu am investit 20 de ani. Ce e atât de complicat?!”
Ar fi trebuit să renunțăm de mai multă vreme la fosil, ziceți?
Corneliu Bodea: Nu neapărat, fosilul era oricum un pariu greșit. Acum, sigur, cum am renunțat noi la fosili nu a fost cel mai inteligent mod. Noi am renunțat la fosil tot așa optimist, foarte optimiști. Ne-am bazat pe faptul că alte sisteme vor intra în funcțiune.
Și iată că suntem, cum zice românul, ”la mustață”, să avem o problemă că, iată, vom opri un reactor (oprirea programată a unității 1 de la Cernavodă, pentru retubare – n.red.). Am renunțat și renunțăm în continuare la practic tot ce înseamnă cărbune. Și de-abia, de-abia… noroc cu Mintia și cu volumul uriaș de investiții în regenerabile, căci altminteri am fi avut o problemă.
Și să reamintim că nici Mintia și nici volumul de regenerabil n-a reprezentat o decizie strategică luată de noi, ci o oportunitate de piață pe care, iată, alții au simțit-o. Pentru că au văzut în ce situație suntem. De aceea ne și așteptăm ca cei care au intrat în aceste momente să dorească un premiu destul de mare pe investiția pe care au făcut-o, pentru că de aceea au intrat, știind că este o criză fantastică.
Bun, acum suntem pe cale să rezolvăm această problemă. Se instalează zeci de mii de MW în regenerabile, deja sunt mii de megawați care sunt în fază de execuție și acest fenomen va continua. Se instalează peste 2.000 de megawați în gaz, fapt care aduce flexibilitate, mă refer aici la Mintia, Iernut, Midia. Și, în același timp, avem resurse autohtone de gaz, ceea ce dă încredere celor care au investit în centrale pe gaze că vor avea un preț acceptabil pentru gaz.
Deci suntem într-un moment bun, trebuia să plângem mai devreme și acum să începem să zâmbim. Noi plângem acum și cine știe ce ne mai așteaptă, adică nu vedem strategic.
Vreau să mutăm registrul către prosumatori. Știți că vă întreb de fiecare dată de prosumatori pentru că fenomenul se tot extinde. Ați spus că ar fi trebuit cumva limitat, dar crește. Deja au ajuns la 3500 de megawați instalați și abia vine primăvara. Cum se vede asta în sistem? Cu ce ne ajută și cu ce ne încurcă?
Corneliu Bodea: Ne și ajută, ne și încurcă. Într-o oarecare măsură ne ajută pentru că este o energie disponibilă. Sunt investiții care au fost făcute parțial pe fonduri sprijinite de stat, dar și foarte multe investiții private, ceea ce este iarăși un lucru bun.
Ne încurcă prin faptul că amplifică fenomenul de nesiguranță în gestiunea rețelei, pentru că este foarte dificil și de intervenit pentru a gestiona anumite momente de supra-producție, asupra acestor sisteme, care sunt foarte discrete, foarte răspândite. Și este și foarte complicat să estimezi aportul lor, adică proporția capacității totale de producție în consumul nostru, mai ales, în anumite momente, că vine acum Paștele. Este atât de mare încât te poți trezi cu acest volum de energie care să ceară opriri… Și știm că ar fi nefericit să ajungem în situația în care să oprim reactoarele nucleare pentru că ne alimentăm doar de la soare.
Asta pe de o parte. Pe de altă parte, vine un nor mai sănătos și trebuie să ai cu ce să înlocuiești imediat. Deci avem nevoie de flexibilitate.
Eu cred că fenomenul este tipic românesc. Noi exagerăm și într-o direcție și în cealaltă. Când nu facem nimic, când facem mai mult decât ar trebui să facem. Apoi, trebuia să punem stocare, mai ales pe proiectele finanțate de stat.
Despre acest lucru voiam să vă întreb. Este un boom acum. Estimarea este că vom avea 2.000 de megawați la finalul anului. Este optimist, este pesimist? Trebuie mai mult?
Corneliul Bodea: Trebuie mai mult, pentru că noi trebuie să înțelegem că nu e același lucru când vorbim de megawații aceștia – nu sunt egali. În momentul în care noi construim o centrală fotovoltaică de 100 de megawați, îi punem factorul de capacitate și zicem că este între 20 și 30% sau cât o fi. Și zicem, domnule, ea generează în medie atât. E adevărat, că la vârf generează 100 MW.
Când punem stocarea la fel trebuie să spunem: Ăștia sunt megawați-oră, deci timp de o oră. Deci dacă am o centrală 100 de megawați și pun o stocare 100 de megawați, acea stocare va putea să înmagazineze capacitatea generată într-o oră. Nouă ne trebuie mult mai multă stocare în termen de capacitate decât capacitatea energetică pe care o avem în producție.
Dacă punem alte sisteme, dacă vrem să stocăm energie din vânt, care are un factor de capacitate mai bun decât soarele, cu atât mai mult va trebui să punem o stocare mai mare.
Deci trebuie, de exemplu, la fotovoltaicie să ne gândim să stocăm 2-3 ore, pentru că va fi cu siguranță supraproducție și prețurile vor fi mici sau chiar negative. De aceea, avem un parc de 100 MW, poate ar trebui să punem 200-300 de megawați capacitate de stocare pentru a putea înmagazina producția acelui parc în două – trei ore.
De aceea vă spun că 2.000 MW pentru acest an este o estimare probabil ușor optimistă. Dar este bine că s-a început, există spațiu să stocăm mult mai mult decât atât. Nu m-ar surprinde să ajungem la 6.000 MW de stocare în termeni de putere. Avem ce să facem cu ei.
Asta înseamnă investiții multe, timp mult necesar și trebuie să ne uităm la eficiență, pentru că oricine investește în stocare, trebuie să-și recupereze banii și atunci trebuie să ne uităm la prețuri. Adică atât timp cât există acest dezechilibru major între prețurile la prânz și prețurile de seară pe care îl vedem acum. În zilele cu soare, avem prețuri nesemnificative la prânz și avem 800 lei, poate chiar mai mult, seara.
Acest dezechilibru între prețuri stimulează stocarea. Pe măsură ce instalăm, dezechilibrul se va reduce și vor fi mai mulți jucători care vor vărsa energie din ce au stocat seara și atunci și prețurile vor scădea seara
Pe partea de producție, să zicem că se mișcă lucrurile, dar pe partea de consum, el rămâne cumva anchilozat. Maximul de iarnă a fost undeva la 9000 MW
Corneliu Bodea: Eu sunt optimist legat de consum. Pe ce mă bazez? Inclusiv, din păcate, pe conflictul care este în desfășurare în Golf. Eu cred că electrificarea este soluția și cred că acest conflict nu face decât să ne arate acest lucru.
Pentru Uniunea Europeană, electrificarea este soluția. Nu avem resurse, și atunci trebuie să mergem spre electrificare, pentru că este modul cel mai eficient de a consuma energie.
Să sperăm că nu o să apară o penurie, mă refer la benzină și la motorină. Este un risc. În orice caz, avem această escaladare a prețurilor, poate vor trece de 10 lei, de 11 lei pe măsură ce acest conflict continuă.
Curba de revenire nu va fi imediată. Pentru că insecuritatea în zonă va fi menținută și toți actorii majori care cumpără energie din zonă vor încerca să își schimbe modelele de aprovizionare, vor fi precauți, asigurările în zonă pe transport vor rămâne mari.
Toate acestea vor da un impuls autovehiculelor electrice. Apoi, de ce nu, încălzirea electrică?
Și centrele de date unde, după părerea mea se exagerează puțin, vor aduce o creștere a consumului. Dacă dar ne uităm acum la nivel mondial, este în zona 2-3%. Poate o să fie în loc 10%.
Din electrificare, din transport electric, încălzire electrică, creșterea va fi uriașă. Eu mă bazez pe faptul că de aici va veni creșterea de consum de energie electrică a României și, de ce nu, să sperăm că și industria la un moment dat își va reveni. Dar nu mă aștept să se întâmple prea curând.
Corneliu Bodea este președinte al Centrului Român al Energiei (CRE), o organizaţie profesionala non-guvernamentala şi non-profit, care reuneşte şi reprezintă, din anul 2011, interesele companiilor de stat şi private ce operează în sectorul energetic românesc, la Bucureşti şi Bruxelles. Mai nou, reprezintă România în puternica organizație a industriei electrice din Europa, Eurelectric. Bodea este și fondator al grupului Adrem, companie specializată în servicii și construcție de infrastructură energetică și de soluții pentru consumatori industriali, cu peste 1.000 de angajați la nivel național.
