Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care prevede reducerea temporară a accizei la motorina standard cu 0,3 lei/litru şi instituirea unei contribuţii de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează şi/sau prelucrează ţiţei extras de pe teritoriul României, în situaţiile în care preţul mediu lunar al ţiţeiului Brent depăşeşte pragul de 70 dolari/baril.
Potrivit unui comunicat al MF, transmis AGERPRES, impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 610 miliarde de lei, în timp ce veniturile din contribuţia de solidaritate sunt evaluate între 70 şi 650 de miliarde lei, în funcţie de evoluţia preţului petrolului.
Actul normativ este menit să atenueze impactul creşterilor bruşte de preţ pe piaţa carburanţilor, cauzate de instabilitatea internaţională din Orientul Mijlociu şi perturbările fluxurilor globale de petrol.
„Prin aceste măsuri intervenim pentru a limita efectele creşterii preţurilor la carburanţi asupra populaţiei şi economiei. Reducerea accizei va contribui direct la scăderea preţului la pompă, iar contribuţia de solidaritate permite o redistribuire echitabilă a veniturilor excepţionale generate în actualul context de criză”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în comunicat.
Astfel, acciza la motorina standard se reduce temporar cu 0,3 lei/litru, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, pe durata situaţiei de criză de pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere. Măsura are ca obiectiv limitarea presiunilor inflaţioniste şi stabilizarea costurilor de transport şi distribuţie, esenţiale pentru întreaga economie.
„Având în vedere necesitatea adoptării, fără întârziere, a anumitor măsuri care să permită atenuarea efectelor creşterilor de preţ asupra consumatorilor şi operatorilor economici, se impune reducerea temporară a nivelului accizei la motorina standard, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2026, cu 0,3 lei pe litru. Amânarea intervenţiei normative ar conduce la perpetuarea unui impact negativ imediat asupra costurilor de trai şi asupra costurilor de operare din economie, cu riscul amplificării presiunilor inflaţioniste şi al afectării unor activităţi economice esenţiale. În lipsa unei intervenţii imediate, există riscul ca majorările de preţ să se consolideze în economie, cu efecte negative asupra populaţiei, asupra lanţurilor de aprovizionare şi asupra sectoarelor economice cu consum intensiv de carburant”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul.
În considerarea ponderii carburanţilor în structura costurilor economice şi a rolului acestora în funcţionarea normală a lanţurilor de aprovizionare, menţinerea unui nivel ridicat al preţurilor pentru o perioadă îndelungată este de natură să amplifice presiunile inflaţioniste, să reducă puterea de cumpărare şi să afecteze competitivitatea unor activităţi economice esenţiale, se menţionează în document.
În prezent, nivelul accizelor aplicabil motorinei este stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi este de 2804,29 lei/1000 litri, respectiv de 3318,74 lei/tonă.
Totodată, este instituită o contribuţie de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează şi/sau prelucrează ţiţei extras de pe teritoriul României, în situaţiile în care preţul mediu lunar al ţiţeiului Brent depăşeşte pragul de 70 dolari/baril.
Impozit suplimentar pe țițeiul românesc
„Pentru companiile care vând ţiţeiul în stare neprelucrată, contribuţia de solidaritate se calculează prin aplicarea unui procent de 60% din veniturile din comercializarea acestui ţiţei. Contribuţia este concepută ca un mecanism temporar şi proporţional, aplicat exclusiv veniturilor excepţionale generate de contextul internaţional, şi are un caracter progresiv, cu cote cuprinse între 1,5% (pentru preţuri peste 70,01 dolari) şi un maxim de 9,9% (pentru preţuri ce depăşesc 140 dolari/baril)”, precizează MF.
În prezent, operatorii economici care activează în sectorul de exploatare a resurselor naturale, inclusiv ţiţei, aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
Potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 se aplică un impozit de 0,5% asupra veniturilor obţinute din exploatarea resurselor naturale, după cum urmează: operatorii economici care exploatează resursele naturale şi le valorifică ca atare sau în urma unui proces de prelucrare/pregătire/sortare fără a fi folosite de aceştia pentru obţinerea altor tipuri de produse datorează impozit pentru veniturile obţinute din valorificarea acestora; operatorii economici care folosesc resursele naturale exploatate ca materii prime pentru obţinerea altor produse (de exemplu, produse energetice) şi al căror preţ este cotat la bursă datorează impozit pentru partea din venitul rezultat din valorificarea produselor finite, corespunzătoare valorii materiilor prime.
Contribuţia de solidaritate se instituie pe perioada declarării situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2026 privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, respectiv în perioada 2 aprilie – 30 iunie 2026.
Contribuţia de solidaritate se datorează exclusiv pentru lunile în care preţul mediu lunar al ţiţeiului de referinţă Brent (ICE Brent Crude Futures, front-month contract) depăşeşte nivelul de 70 dolari/baril, calculat ca medie aritmetică a cotaţiilor zilnice de închidere din luna de referinţă.
„Pragul de 70 dolari/baril reprezintă nivelul de la care veniturile operatorilor care prelucrează ţiţei din producţia naţională depăşesc semnificativ costurile de producţie şi marjele normale de rafinare, generând un surplus care poate fi calificat drept venit excepţional. Alegerea acestui prag se bazează, pe de o parte, pe costul de producţie al ţiţeiului din surse româneşti. Costul complet de producţie (lifting cost plus costuri de amortizare, transport, reabilitare ecologică şi redevenţe) se situează, conform datelor sectoriale, în intervalul 25-40 dolari/baril pentru zăcămintele terestre şi 35-55 dolari/baril pentru cele offshore. La un preţ Brent de 70 dolari/baril, chiar şi cel mai costisitor segment al producţiei rămâne profitabil, cu o marjă de 15-35 dolari/baril”, explică iniţiatorii proiectului în document.
De asemenea, în ceea ce priveşte marjele tipice de rafinare (crack spread) pentru rafinăriile din Europa Centrală şi de Est, acestea se situează în intervalul 5-15 dolari/baril în condiţii normale de piaţă. La un preţ Brent de 70 dolari/baril, marja combinată producţie plus rafinare permite recuperarea integrală a costurilor şi obţinerea unui profit rezonabil, fără aplicarea contribuţiei.
Potrivit sursei citate, preţul mediu al ţiţeiului Brent în perioada 2015-2024 a fost de aproximativ 65 dolari/baril. Pragul de 70 dolari/baril se situează uşor deasupra acestei medii pe termen lung, semnalând că activarea contribuţiei intervine doar când piaţa depăşeşte nivelul considerat normal, nu când operează în parametri obişnuiţi.
Nu în ultimul rând, s-a ţinut cont de structura progresivă a cotelor. Mecanismul fiscal este construit astfel încât pragul de 70 dolari/baril nu generează în sine obligaţii fiscale efective – cotele de impozitare pornesc de la 70 dolari/baril şi cresc gradual.
„Prin urmare, pragul de 70 dolari/baril este nivel care asigură o marjă amplă de profitabilitate (50+ dolari/baril peste costurile de producţie terestre). Contribuţia de solidaritate este calibrată progresiv pe o grilă de cote cuprinse între 1,5% (Brent peste 70 dolari/baril) şi un maxim de 9,9%, asigurând proporţionalitatea sarcinii fiscale cu nivelul câştigului excepţional. Contribuţia creşte gradual pe măsura distanţării de prag, atingând cote semnificative doar la niveluri de preţ substanţial superioare”, se mai arată în document.
Pentru contribuabilii care extrag ţiţei care este comercializat neprelucrat, contribuţia de solidaritate se calculează prin aplicarea unui procent de 60% din veniturile din comercializarea acestui ţiţei. Veniturile se determină prin înmulţirea cantităţii lunare de ţiţei exprimată în barili, vândută din producţia proprie, cu diferenţa dintre preţul de vânzare/baril şi valoarea reprezentând echivalentul în lei a cotaţiei de 70 dolari/baril.
Produsele energetice sunt: benzină, motorină, kerosen, păcură, GPL, astfel cum sunt definite potrivit legislaţiei fiscale în materie de accize.
Potrivit notei de fundamentare, sumele achitate cu titlu de contribuţie de solidaritate, reprezintă cheltuieli deductibile la determinarea rezultatului fiscal, în sensul Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Veniturile care sunt luate în calculul contribuţiei de solidaritate se exclud din calculul impozitului prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 6/2013.
„Contribuţia de solidaritate se calculează, se declară şi se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează”, se mai menţionează în proiect.
De asemenea, operatorii economici vor avea obligaţia organizării unor evidenţe contabile, fiscale şi operaţionale distincte din care să rezulte, după caz: cantitatea de ţiţei din producţia naţională comercializată/prelucrată; cantitatea totală de ţiţei prelucrată; produsele energetice rezultate şi destinaţia acestora; veniturile obţinute din comercializarea produselor energetice, defalcate pe categorii de produse.
Contribuţia de solidaritate este venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
„Contribuţia de solidaritate nu constituie o intervenţie în mecanismul de formare a preţurilor şi nu reglementează preţurile produselor energetice. Măsura vizează exclusiv redistribuirea parţială a veniturilor excepţionale obţinute de operatorii care prelucrează/comercializează ţiţei din producţia naţională/produse energetice, în contextul specific al unei crize declarate”, susţin reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Prin acest pachet de măsuri, Guvernul României urmăreşte atenuarea efectelor creşterii preţurilor la carburanţi, protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi menţinerea unui climat economic stabil şi echitabil.
Guvernul a anunţat joi că va aproba reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, măsură decisă de grupul de lucru constituit la nivel guvernamental pentru gestionarea crizei carburanţilor, în urma discuţiilor cu operatorii din piaţă.
„Va fi aplicată o reducere a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Totodată, nu va mai fi permisă decât o actualizare pe zi a preţurilor la pompă. În urma discuţiilor cu operatorii, s-a ajuns la concluzia că alte variante de lucru aflate pe masă nu ar fi fost aplicate unitar şi ar fi provocat distorsiuni în aprovizionarea cu carburanţi. Totodată, stabilirea soluţiei a ţinut cont de limitările bugetare ale României”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Guvernul precizează că fondurile necesare pentru reducerea accizelor destinate motorinei achiziţionate de agricultori şi transportatori, precum şi pentru aplicarea mecanismului de reducere, vor proveni din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanţilor, din supraimpozitarea profiturilor obţinute din exploatarea ţiţeiului românesc şi din bugetul de stat.
„Decizia grupului de lucru urmează să fie implementată printr-o Ordonanţă de urgenţă ce va fi adoptată într-o şedinţă extraordinară a Guvernului, cel mai probabil vineri. Măsura decisă joi se adaugă celor cuprinse în Ordonanţa nr.19/2026, care deja a dus la o reducere sensibilă a preţului motorinei la cele mai multe benzinării. Eficienţa măsurilor aflate în vigoare va fi evaluată periodic pentru a stabili dacă este nevoie să fie modificate”, conform comunicatului.
Piaţa petrolieră din România se bazează pe o producţie internă de ţiţei de aproximativ 2,8 milioane de tone şi pe un import de circa 9 milioane de tone.
Consumul mediu anual de combustibili din România se situează la un nivel de circa 9 milioane de tone/an, din care ponderea cea mai mare este deţinută de consumul de motorină, cu o valoare medie anuală de circa 5,9 milioane de tone/an (benzina – circa 2 milioane de tone/an).
