Vehiculele electrice pot deveni un instrument esenţial pentru echilibrarea reţelelor electrice europene, în contextul creşterii accelerate a producţiei din surse regenerabile şi a consumului de electricitate, însă valorificarea acestui potenţial depinde de dezvoltarea încărcării inteligente, a infrastructurii şi a cadrului de reglementare, relevă un raport realizat de EY în parteneriat cu Eurelectric, citat de Agerpres.
„Europa trece printr-o schimbare majoră. Tot mai multă energie este produsă din surse regenerabile, precum energia eoliană şi solară. În acelaşi timp, tot mai multe maşini electrice sunt comercializate, iar casele şi industriile se electrifică. Este un pas esenţial pentru reducerea emisiilor şi pentru independenţa energetică. Dar această tranziţie vine cu o provocare semnificativă: cum menţinem reţeaua electrică stabilă într-o lume în care şi producţia, şi consumul variază mult mai mult decât în trecut?”, se menţionează în document.
Conform sursei citate, o parte importantă din soluţie există deja şi este „parcată” în faţa caselor noastre: maşina electrică (Electric Vehicles). Astfel, maşinile electrice pot reprezenta noul pilon al flexibilităţii energetice în Europa.
Raportul pleacă de la o realitate simplă: Europa produce tot mai multă energie din surse regenerabile şi, în acelaşi timp, consumă tot mai multă electricitate.
„Această combinaţie creează o presiune fără precedent asupra reţelelor electrice. În următorii 25 de ani, consumul de electricitate în Europa este estimat să crească de patru ori mai rapid decât în ultimele patru decenii, urmând să depăşească 4.500 TWh până în 2050. În paralel, regenerabilele au ajuns deja la 45% din producţia de electricitate, iar capacitatea solară şi eoliană a crescut accelerat în ultimii ani”, mai arată analiza.
Problema este că energia din vânt şi soare este variabilă, notează autorii cercetării. Astfel, există perioade cu surplus, inclusiv 7.841 de ore cu preţuri negative la electricitate în primele 8 luni din 2024, şi perioade cu deficit. În acest context, flexibilitatea devine esenţială: capacitatea sistemului de a echilibra rapid cererea şi oferta.
Raportul mai arată că vehiculele electrice pot deveni o parte importantă a soluţiei. Primul nivel este încărcarea inteligentă (V1G). În loc ca toţi şoferii să încarce maşinile imediat ce ajung acasă – la ora de vârf -, sistemele pot muta automat încărcarea în intervale cu energie mai ieftină sau cu surplus în reţea. Este o soluţie care există deja şi care nu necesită transformări majore de infrastructură.
Al doilea nivel este tehnologia bidirecţională (V2G), prin care maşina poate trimite energie înapoi în reţea atunci când este nevoie. Astfel, vehiculul devine o baterie pe roţi.
Pe termen scurt, încărcarea inteligentă unidirecţională (V1G) reprezintă prioritatea realistă pentru integrarea flexibilităţii în sistemul energetic, în timp ce V2G depinde de maturizarea cadrului de reglementare, a interoperabilităţii şi a infrastructurii tehnologice.
„Până în 2030, bateriile maşinilor electrice din Europa ar putea ajunge la 114 TWh disponibili pentru utilizări de tip V2X, echivalentul a aproximativ 4% din consumul anual de electricitate al Europei. Această capacitate ar putea alimenta 30 de milioane de locuinţe timp de un an. Impactul economic este la fel de relevant. Utilizarea flexibilităţii din activele existente ar putea genera economii de circa 4 miliarde de euro anual pentru operatorii de reţea”, se mai precizează în raport.
În plus, factura anuală estimată pentru modernizarea reţelelor între 2025 şi 2050, de 67 de miliarde de euro, ar putea fi redusă treptat la 55 de miliarde de euro.
„Pentru consumatori, beneficiile sunt semnificative. De exemplu, în Marea Britanie, economiile totale anuale pentru proprietarii de EV pot ajunge la aproximativ 19% pentru segmentul compact şi până la 26% pentru segmentul mare sau SUV, în funcţie de utilizarea mecanismelor de flexibilitate”, notează autorii analizei.
Prin urmare, vehiculele electrice nu sunt doar consumatori de energie, ci pot deveni active strategice ale sistemului energetic european, dacă există reguli clare, acces la date şi modele de business care recompensează participarea, reiese din raport.
Conform sursei citate, România are un mix energetic cu o pondere importantă de surse regenerabile, inclusiv hidro, iar în ultimii ani a crescut capacitatea fotovoltaică şi eoliană. În paralel, piaţa auto electrică este în creştere, susţinută de programe naţionale şi de tendinţa europeană. Această combinaţie reproduce, la scară naţională, dinamica descrisă în raport: mai multă energie variabilă şi mai multă electrificare.
Astfel, pentru România există trei direcţii majore, una dintre acestea fiind gestionarea vârfurilor de consum.
„În lipsa unui sistem care să distribuie încărcarea pe parcursul nopţii, creşterea numărului de maşini electrice poate amplifica presiunea asupra reţelei în intervalul de vârf din orele serii. Raportul arată că flexibilitatea este mai ieftină şi mai eficientă decât investiţiile exclusive în dezvoltarea infrastructurii. Pentru România, unde investiţiile în reţele sunt deja o provocare, utilizarea încărcării inteligente poate reduce presiunea asupra operatorilor de distribuţie de energie electrică”, notează autorii studiului.
O altă direcţie vizează valorificarea surplusului de energie regenerabilă.
„România a înregistrat deja situaţii de producţie ridicată din surse regenerabile în anumite intervale. Modelul descris în raport, în care EV-urile absorb energie când există surplus şi o pot reinjecta ulterior, ar putea deveni un instrument practic pentru stabilizarea reţelei naţionale. Pe măsură ce capacităţile solare cresc, riscul de dezechilibre temporare va creşte şi el. Bateriile distribuite în mii sau zeci de mii de maşini electrice pot funcţiona într-un mod descentralizat pentru echilibrarea reţelei electrice”, se mai arată în document.
O a treia direcţie vizează oportunitatea economică pentru consumatori şi companii.
Raportul arată că, în anumite pieţe, economiile pentru şoferi pot fi semnificative atunci când participă la mecanisme de flexibilitate. Pentru România, unde sensibilitatea la preţ este ridicată, stimulentele financiare clare ar putea accelera adoptarea atât a EV-urilor, cât şi a tarifelor inteligente.
În plus, operatorii de flote, transport public, logistică, companii cu parcuri auto ar putea deveni jucători activi în piaţa de flexibilitate, reducându-şi costurile şi generând venituri suplimentare, după modelul analizat în raport.
În vederea stimulării acestor investiţii, este esenţială implementarea unor acţiuni dedicate dezvoltării rapide a infrastructurii de încărcare. În acest context, programele E Move şi E Mobility reprezintă instrumente-cheie, oferind finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice atât pentru public, cât şi pentru autovehiculele din flota proprie a companiilor. În paralel, schema de finanţare a achiziţiei vehiculelor de transport cu emisii zero va stimula reînnoirea parcului auto la nivel naţional.
Raportul subliniază importanţa interoperabilităţii, a accesului la date şi a cadrului de reglementare pentru a permite schimbul de energie şi monetizarea flexibilităţii. Pentru România, asta înseamnă: dezvoltarea unor tarife de tip time-of-use atractive şi clare; stimularea infrastructurii compatibile cu încărcare inteligentă şi bidirecţională; clarificări fiscale, pentru a evita dubla taxare a energiei stocate; şi integrarea EV-urilor în strategiile naţionale privind flexibilitatea şi stocarea.
„România are avantajul de a putea învăţa din experienţele altor state europene. Creşterea numărului de maşini electrice poate fi abordată şi ca o oportunitate pentru echilibrarea reţelei electrice”, se mai precizează în document.
EY are peste 1.000 de angajaţi în România şi Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. A
