Declararea situației de criză pe piața petrolieră este un diagnostic corect pus cu instrumentele greșite. Potrivit unui comunicat de presă, Asociația pentru Combustibili Sustenabili (ACS) salută recunoașterea urgenței, dar atrage atenția că niciunul dintre mecanismele adoptate prin ordonanța de urgență nu adresează cauza structurală a crizei: dependența de aproximativ 75% față de importurile de țiței, conform chiar preambulului ordonanței.
Iată integral comunicatul de presă semnat de președintele Asociației, Vlad Stoicescu (foto):
România nu este în criză pentru că marja comercială a benzinăriilor este prea mare. Este în criză pentru că nu produce suficient combustibil pe teritoriul său.
Plafonarea marjei nu stabilizează aprovizionarea, o pune în pericol
Mecanismul de limitare a adaosului comercial la 50% din media anului 2025 , aplicat uniform, creează o asimetrie cu consecințe paradoxale. Producătorii interni cu rafinării proprii operează față de un cost de producție neafectat de cotațiile internaționale. Importatorii de produse finite, care acoperă cea mai mare parte a deficitului structural al pieței românești, cumpără la prețul internațional și nu beneficiază de nicio compensație. Marja lor reziduală devine, în condițiile actuale, insuficientă pentru a menține fluxurile de aprovizionare la volume normale.
Rezultatul contrar intuiției: o măsură menită să protejeze consumatorul riscă să golească piața de tocmai produsele pe care acesta le caută.
Biocarburanții sacrificați în criza creată de lipsa lor
Derogarea de la obligația de blending de 8% pentru benzină , coborâtă temporar la 2%, adaugă o a doua contradicție. Combustibilii din surse regenerabile și de origine biologică sunt singurii combustibili produși intern, în volume crescânde, independenți de cotațiile Brent și de tensiunile din Orientul Mijlociu. Eliminarea obligației de a-i utiliza, tocmai în momentul în care volatilitatea importurilor de hidrocarburi a generat criza, este o eroare de strategie, nu doar de politică climatică.
România a finalizat abia în noiembrie 2025 transpunerea primară a RED III, cu întârziere și sub presiunea unui aviz motivat al Comisiei Europene , iar legislația secundară necesară implementării efective rămâne în curs de elaborare la ANRE. Fiecare derogare de la obligațiile privind combustibilii regenerabili, adoptată în regim de urgență și fără mecanism credibil de recuperare, subminează investițiile deja angajate în producția internă de alternative și amână tocmai soluția care ar face ca o astfel de criză să nu mai fie posibilă.
Combustibilii alternativi, produși din biomasă sau din energie regenerabilă, reprezintă singura categorie de combustibili lichizi a cărei producție poate fi localizată pe teritoriul național, reducând direct expunerea la cotațiile internaționale.
Ce ar trebui să facă Guvernul
ACS propune trei ajustări imediate, realizabile fără abandonarea obiectivului de stabilizare a prețurilor:
Prima: diferențierea mecanismului de plafonare a marjei în funcție de structura de cost a operatorului, astfel încât importatorii să nu fie descurajați structural să mențină fluxurile de aprovizionare.
A doua: înlocuirea derogării de la obligațiile de blending cu un mecanism de flexibilitate temporară însoțit de obligații cantitative clare de recuperare post-criză, nu de formulări discreționare de tipul „dacă va fi cazul.”
A treia: deschiderea unui dialog de substanță privind accelerarea producției interne de combustibili alternativi, inclusiv biocarburanți avansați și combustibili regenerabili de origine nebiologică (RFNBO), ca răspuns structural la vulnerabilitatea care a generat criza actuală.
România nu va ieși din această vulnerabilitate prin plafonarea marjelor. Va ieși prin reducerea dependenței.
Citește și:
