Opinie a lui Benjamin Lakatos, CEO al MET Group
Piața de energie a Europei a evoluat într-una dintre cele mai mari și mai sofisticate din lume. Totuși, spre deosebire de sectorul financiar, îi lipsește infrastructura instituțională care să-i ofere stabilitate în momente de criză.
În sistemul bancar, încrederea este susținută de existența unei bănci centrale, „creditorul de ultimă instanță”, care intervine pentru a asigura lichiditate și a preveni colapsul sistemic. În sectorul energetic, un asemenea mecanism nu există. Absența unei plase de siguranță financiare lasă piața vulnerabilă în fața volatilității și a crizelor ce pot scăpa rapid de sub control.
Criza energetică din 2022 a demonstrat acest lucru. Ceea ce a început ca un șoc în ceea ce privește furnizarea s-a transformat rapid într-o criză de încredere și lichiditate. Jucătorii prezenți pe piață s-au confruntat cu dificultăți în onorarea apelurilor în marjă, liniile de credit s-au evaporat, chiar și companii puternice au fost nevoite să caute urgent lichidități. Prețurile au atins niveluri fără precedent – nu doar din cauza lipsei de gaze naturale, ci și pentru că întregul sistem a început să se blocheze.
La MET Group, estimăm că 50-60% din creșterea prețurilor din acea perioadă ar fi putut fi evitată dacă Europa ar fi avut un cadru instituțional similar cu cel al piețelor financiare. Lecția este clară: oferta contează, dar încrederea și lichiditatea contează la fel de mult. Sistemul energetic european are nevoie de un mecanism de stabilizare și de o instituție dedicată, o Bancă Europeană pentru Energie, care să le asigure.
Această instituție ar fi concepută pentru a face piețele de energie mai fiabile și mai reziliente în fața schimbărilor neașteptate. Inspirată din principiile băncilor centrale, ar funcționa ca un sistem reglementat, menit să standardizeze operațiunile și să furnizeze lichiditate acolo unde este necesar.
Ar putea utiliza instrumente similare celor din piețele financiare: „circuit breakers” – mecanisme de întrerupere temporară pentru a calma volatilitatea, facilități de lichiditate pentru a acoperi nevoile de finanțare pe termen scurt, și mecanisme de evaluare a bonității și de stabilire a cerințelor de capital. Scopul este simplu: menținerea funcționării normale a piețelor energetice, chiar și în perioade de stres.
Banca Europeană pentru Energie ar putea fi creată fie ca instituție independentă nouă, fie ca agenție specializată aflată sub supravegherea Băncii Centrale Europene (BCE). În oricare dintre variante, rolul său ar fi similar celui pe care BCE îl are față de băncile comerciale: garantarea stabilității, fiabilității și încrederii în sistem.
Unele persoane poate se întreabă dacă Banca Europeană de Investiții (BEI) nu îndeplinește deja acest rol. În realitate, BEI se concentrează în principal pe finanțarea proiectelor pe termen lung — în special în domeniile energiei regenerabile, infrastructurii și inovației. Banca Europeană pentru Energie, în schimb, ar aborda lichiditatea pe termen scurt și stabilitatea pieței.
Cele două instituții nu ar concura, ci s-ar complementa. BEI finanțează tranziția energetică, Banca pentru Energie ar proteja mecanismele de piață care permit ca această tranziție să se desfășoare. Pe scurt, una ar investi în viitor, cealaltă ar asigura prezentul. Împreună, ar forma o bază instituțională solidă pentru sistemul energetic european.
Dincolo de rolul imediat de stabilizare, o asemenea bancă ar putea deveni o inițiativă emblematică în cadrul noului Pact Verde European (Clean Industrial Deal). Prin îmbunătățirea lichidității și reducerea riscului sistemic, ar întări condițiile de investiții și ar alinia politica energetică europeană la obiectivele de competitivitate și sustenabilitate.
O astfel de instituție poate transmite un mesaj clar: Europa nu se concentrează doar pe decarbonizăre, ci și pe menținerea unui sistem energetic stabil și atractiv pentru investiții. Ar întări încrederea piețelor, ar atrage capital privat și ar demonstra că Uniunea Europeană este hotărâtă să construiască arhitectura financiară necesară unui viitor energetic durabil și competitiv.
După criza din 2022, am avut o serie de consultări informale cu reprezentanți ai Consiliului European și ai Comisiei Europene, explicând logica și necesitatea unui mecanism financiar de sprijin pentru piețele de energie. Totuși, în acel moment, factorii de decizie erau, pe bună dreptate, concentrați asupra măsurilor de urgență pe termen scurt precum obligațiile de stocare, plafoanele de preț și reducerea consumului. Ideea creării unei instituții permanente, capabile să adreseze slăbiciunile structurale pe termen lung, nu a primit suficientă atenție la acel moment.
Acum, însă, nevoia este și mai evidentă. Piața rămâne vulnerabilă la șocuri de lichiditate, în timp ce investițiile în infrastructură și securitatea în aprovizionare depind de piețe stabile și funcționale. Dacă o nouă criză ar lovi, fie din motive geopolitice, meteorologice sau financiare, vulnerabilitățile acestea ar putea apărea din nou.
Crearea unei Bănci Europene pentru Energie necesită voință politică, claritate reglementară și coordonare între instituțiile deja existente. Cealaltă variantă, adică un nou val de panică necontrolată și de explozie a prețurilor, ar fi mult mai costisitoare.
Energia este sângele economiei noastre. Ea merită același nivel de protecție instituțională de care beneficiază sistemul financiar. O Bancă Europeană pentru Energie ar putea oferi exact această stabilitate, asigurând că piețele energetice din Europa rămân lichide, predictibile și de încredere, chiar și în perioade de incertitudine.
Criza din 2022 ne-a arătat ce se întâmplă atunci când încrederea dispare. Următoarea criză ar putea demonstra ce se întâmplă atunci când Europa își construiește, în sfârșit, instituțiile de care are nevoie. Este timpul să trecem de la improvizație la anticipație. Crearea unei Bănci Europene pentru Energie ar reprezenta un pas esențial în această direcție.
Banca Europeană pentru Energie: Ce ar însemna pentru România?
Florin Frunză, CEO MET România, subsidiara locală a MET Group
În România, efectele crizei din 2022 au fost puternic resimțite. Prețurile la energie au crescut semnificativ față de perioada similară a anului anterior, acest lucru punând presiune asupra întregului mediu de afaceri.
O soluție pe termen lung ar putea fi integrarea într-o arhitectură energetică europeană comună, precum o Bancă Europeană pentru Energie, care să asigure stabilitate, lichiditate și predictibilitate, reducând riscul unor crize viitoare. Cu o strategie coordonată la nivel european, România ar avea șansa nu doar să depășească provocările actuale, ci să devină un actor important într-o piață energetică mai sigură și mai competitivă.
Benjamin Lakatos este fondator, președinte și director executiv, precum și acționar majoritar al MET Group, o companie energetică integrată cu sediul în Elveția. În 2001, și-a început cariera în industria energetică gestionând fuziuni și achiziții corporative la MOL Group, în Budapesta.
A lansat MET în 2007, iar azi grupul a crescut și a devenit o companie independentă, deținută de management, în urma unui management buyout realizat în 2018. MET își desfășoară activitatea pe 32 de piețe naționale de gaze naturale și în 44 de huburi internaționale de tranzacționare, prin 17 subsidiare europene și asiatice.
