Consumul de energie electrică a scăzut în primele nouă luni al anului, dar producția a scăzut semnificativ, astfel că sistemul a continuat să fie pe import, care este mare și în creștere– mai mult de un MWh din cinci consumat în România a venit din rețelele vecinilor noștri. Deficitul de balanță a crescut de 2,7 ori față de acum un an.
“Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – septembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024, se observă o scădere în procent de 1% a consumului intern net și o scădere cu 7% a producției nete de energie”, arată Transelectrica.
După cum puteți vedea în imaginea alăturată, dacă în primele nouă luni din 2024, dezechilibrul import-export a fost de doar 1,3 TWh, în primele nouă luni ale anului 2025 diferența dintre importul și exportul de energie electrică a fost de 3,5 TWh.
Adică deficitul balanței energetice a fost de 2,7 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024, în condițiile unor importuri de 8,4 TWh și au unor exporturi de doar 4,9 TWh.
De fapt, după cum se poate vedea în imagine, importul de energie electrică a crescut cu 31%. Iar exporturile de energie au scăzut cu 2%.
Așadar, importurile au ajuns la o pondere de peste 21% din consumul intern net. Adică mai mult de un MWh din cinci consumați în România în acest an a fost din import.
Producția de energie electrică a scăzut multe dintre segmentele de generare, iar la hidro am avut cea mai accentuată scădere.
“În ceea ce priveşte mixul de producție, în perioada ianuarie – septembrie 2025 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, s-a înregistrat o scădere pe componentele din surse Termo în procent de 5% și Hidro în procent de 23%. Creștere au înregistrat componentele Regenerabile și Nuclear în procent de 1%”, arată Transelectrica.
Scăderea dramatică a producției hidro – s-a ajuns la doar 8,7 TWh – face ca ca centralele termo (gaze și cărbune) să fi fost, în primele nouă luni ale anului, prima sursă de generare de energie electrică a țării, cu 11,2 TWh, urmate de hidrocentrale, de centrala nucleară (7,4 TWh), centrala nucleară (6,8 TWh) și regenerabile (6,8 TWh).
“Analizând ponderile componentelor mixului de producție netă pentru intervalul ianuarie – septembrie 2025 se observă că cea mai mare pondere, 32%, este reprezentată de componenta Termo urmată de componenta Hidro 25%, iar energia produsă din surse regenerabile și nucleară au o pondere de 19% respectiv 21%”, arată Transelectrica.
“La sfârșitul intervalului ianuarie – septembrie 2025 producţia din baterii a cumulat valoarea de 122,74 GWh, în timp ce valoarea înregistrată pentru prosumatori a fost de 1.138 GWh”, mai spune Transelectrica.
Per total, producția națională a scăzut cu 7% față de primele nouă luni ale anului precedent.
