3.043 MW. Acesta este puterea instalată în parcurile fotovoltaice din România, potrivit datelor în timp real ale Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Este pentru prima dată când România sparge pragul de 3 GW instalați în parcuri fotovoltaice, după o creștere a instalărilor mai ales în ultimii doi ani.
“Energia fotovoltaică este sursa de generare cu cea mai rapidă expansiune din această nouă perioadă de dezvoltare. În mai puțin de trei ani, capacitatea instalată a ajuns de la 1,4 GW în 2022 la peste 3 GW în prezent, ceea ce subliniază atât atractivitatea României ca destinație investițională, cât și capacitatea de implementare a sectorului”, ne-a declarat Andrei Manea, director executiv al RPIA – Asociația Industriei Fotovoltaice dn România, solicitat de noi să comenteze.
Cu cei 3 GW instalați, fotovoltaicul este a treia sursă de gemerare a țării, în termeni de putere instalată (nu și în termeni de energie produsă, evident), după hidro și eolian și în curând va depăși capacitatea parcurilor eoliene, care este acum de 3.137 MW.
În ciuda dezvoltării din ultimii ani, industria amintește și despre obstacolele în calea dezvoltării, ultimul fiind noul regulament de racordare la rețea pe baza de licitație, în condițiile în care rețeaua este deja ocupată, fiind emise avize de racordare (ATR) de 70.000 MW.
“Conectarea la rețea este, în prezent, principalul obstacol în dezvoltarea de noi proiecte din surse regenerabile, ca urmare a barierelor legislative și birocratice, dar și a lipsei finanțării pentru lucrările necesare sistemului de transport și distribuție. Ne confruntăm, pe de-o parte, cu riscul unui blocaj în procesul de conectare cauzat de introducerea, fără o perioadă de tranziție și cu un cadru de reglementare încă nefinalizat, a noii metodologii de racordare la rețea începând cu 1 ianuarie 2026, pentru toate capacitățile de peste 5 MW. Această incertitudine legislativă afectează fezabilitatea investițiilor în sector și capacitatea de absorbție a fondurilor europene dedicate, ceea ce are efecte directe asupra prețului energiei, competitivității economice și securității energetice.
Problema conectării la rețea nu este limitată doar proiectelor care se află în procesul de avizare, ci se extinde și asupra celor finalizate. După terminarea perioadei de probe, parcurile sunt deconectate până la obținerea licenței de operare comercială, iar, drept rezultat, MW finalizați și conformi din punct de vedere tehnic, nu pot livra energie ieftină și curată în sistem din cauza întârzierilor administrative. În acest timp, România importă la prețuri mai mari. Problema devine cu atât mai presantă dat fiind contextul sezonului rece, când consumul de energie este așteptat să crească”, a mai explicat Manea.
Cel mai mare parc fotovoltaic operațional este cel de Rătești, Argeș, al israelienilor de la Econergy, care are 155 MW putere instalată, dar acest record va fi cu siguranță doborât lunile următoare, fiind în execuție parcuri cu dimensiuni mai mari. Cel mai mare proiect, atât din România, cât și din Europa, este Dama Solar din județul Arad, de 1.040 MW, dezvoltat de Rezolv Energy.
Pe lângă parcuri, capacitatea instalată în fotovoltaic mai numără și cei 3.100 MW instalați la prosumatori, așadar capacitatea totală instalată la nivel de țară este de peste 6.100 MW. În ritmul actual de dezvoltare și având în vedere proiectele deja anunțate este posibil ca ținta de 10.000 MW pentru anul 2030 să fie depășită.
Cea mai mare producție de energie solară din istoria României s-a consemnat în data de 16 iunie 2025, la ora 12.33, când producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, măsurată de Transelectrica, se ridica la 1.866 MW.
