România va trebui să renegocieze planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia cu Bruxelles-ul, după ce a primit OK-ul ca centralele pe cărbune să funcționeze, dar este posibil ca certificatele de emisii ale acestora să nu mai poată fi plătite de la bugetul de stat, ca până acum.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu a declarat că în acest moment prioritatea instituției este Complexul Energetic Oltenia, care “are un plan de restructurare de care nu s-a putut ține” și “va trebui în continuare negociat cu Comisia pe tema restructurării CE Oltenia”, amintind și că există motive obiective pentru care planurile de construire a celor două centrale pe gaze nu au avansat – creșterea prețurilor la turbinele pe gaze.
În contextul în care România a obținut acceptul Comisiei să mențină funcţionarea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, l-am întrebat pe Chirițoiu dacă plata certificatelor de emisii pe care trebuie să le cumpere compania va mai fi asigurată de la bugetul de stat.
“O să primească bani, pentru ce vor primi bani? Vor primi bani din Fondul de Modernizare ca să-și facă centralele pe gaze. Deci aș spune nu, nu mai plătim certificatele, ar trebui să și le plătească singuri. Ajutorul de stat o să vină pentru investiții”.
Din 2021, moment la care a fost aprobată prima versiune a planului de restructurare a CE Oltenia, și până acum, compania a primit de la bugetul de stat în total peste un miliard de euro, pentru a plăti mare parte din certificatele de carbon fără de care nu poate funcționa, dar pe care nu a avut bani să le plătească din resurse proprii.
Acum câteva zile, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că toate cele cinci grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă, iar trei dintre ele vor continua să funcţioneze până în 2030, după ce s-a ajuns la un acord cu Comisia europeană în acest sens. Iar pentru grupurile Rovinari 6 şi Turceni 4 se caută soluţii pentru perioada de după august 2026.
Până în 2030, vor continua să funcţioneze:
Rovinari 4 – 310 MW
Rovinari 5 – 310 MW
Turceni 5 – 310 MW
”Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3”, a mai transmis ministrul.
