Boom-ul instalării de panouri fotovoltaice, atât în parcuri cât și la prosumatori a condus la apariția unei forțe de muncă de 865.000 de oameni în UE, dintre care 62.000 sunt în România. Viitorul apropiat nu sună însă bine – ritmul instalărilor a scăzut în acest an la nivel european, și se estimează că va scădea și numărul de joburi din aeastă industrie, dar, pe termen mediu, prognoza pentru România rămâbe optimistă – numărul de angajați ca va crește.
“Sectorul locurilor de muncă din domeniul energiei solare a demonstrat reziliență în 2024 în Europa, înregistrând o creștere modestă de 5% și ajungând la 865.000 de joburi cu normă întreagă. În timp ce sectoarele de dezvoltare, operare și mentenanță, precum și cel de dezafectare și reciclare au continuat să absoarbă forță de muncă segmentul de producție se confruntă cu dificultăți pe fondul unei competiții internaționale acerbe.
Privind spre viitor, proiecțiile indică faptul că, pe măsură ce ritmul de extindere a pieței solare încetinește în 2025, creșterea ocupării forței de muncă va înregistra probabil o contracție, înainte de a se stabiliza la rate modeste până în 2029.
Sectorul intră într-o fază de tranziție, marcată de o creștere mai moderată a instalărilor și de incertitudini legate de viitorul producției din UE. Ca urmare, atingerea pragului de un milion de locuri de muncă în domeniul solar în Europa pare acum ușor inaccesibilă într-un scenariu mediu”.
Aceasta este concluzia unui raport al Solar Power Europe, asociația europeană a industriei fotovoltiace, pe tema joburilor din industrie, publicat recent.
România este al șaselea cel mai mare angajator între țările din Europa, cu 62.000 de joburi cu normă întreagă, conform datelor asociației.
Cum se explică prezența României atât de sus, în condițiile în care avem doar undeva la 5.500 MW instalați în parcuri și la prosumatori. Ce spune raportul:
“România (62.000 FTE – locuri de muncă echivalente cu normă întreagă) și Ungaria (47.000 FTE) închid topul 7, în ciuda faptului că au piețe mai mici decât alte țări.
Mai mulți factori explică rolul semnificativ al acestor țări în crearea de locuri de muncă în domeniul energiei solare. În primul rând, numărul locurilor de muncă generate de instalări este calculat prin împărțirea costului total al lucrărilor de instalare a sistemelor fotovoltaice la costul forței de muncă din sectorul construcțiilor. Deoarece salariile din construcții în România și Ungaria sunt relativ scăzute comparativ cu restul Europei, acest lucru duce, conform modelului CAPEX, la un număr mai mare de lucrători.
În plus, matricea Input/Output arată multiplicatori FTE ridicați în sectorul construcțiilor, comparativ cu alte piețe europene majore de energie fotovoltaică, ceea ce înseamnă că fiecare loc de muncă direct din industria fotovoltaică generează mai multe locuri de muncă indirecte decât în alte țări. Această tendință este observată și în alte state din Europa de Est, precum Polonia și Grecia.
Scade numărul de joburi destinate prosumatorilor
La nivelul Uniunii Europene, ponderea locurilor de muncă legate de instalațiile solare pe acoperișuri a scăzut puternic la 59% în 2024, de la 68% în 2023 și 73% în 2022. Această evoluție reflectă încetinirea ritmului noilor instalări de panouri solare pe acoperișuri, care au reprezentat doar 56% din noile capacități fotovoltaice adăugate în 2024, comparativ cu 74% în 2023.
Dintre statele membre care contribuie cel mai mult la crearea de locuri de muncă în domeniul energiei solare, România și Ungaria dețin cele mai mari ponderi ale ocupării în segmentul instalațiilor pe acoperișuri — 77%, respectiv 74%. Eliminarea treptată a programelor de sprijin pentru instalațiile rezidențiale în Italia a continuat să accentueze tranziția către proiecte la scară utilitară, ponderea locurilor de muncă în sectorul „rooftop” scăzând de la 85% în 2023 la 67% în 2024.
Și Germania a înregistrat o scădere, locurile de muncă în instalațiile pe acoperișuri reprezentând 61% din totalul ocupării în domeniul solar, cu 10 puncte procentuale mai puțin față de anul anterior. În mod similar, ponderea Poloniei a scăzut la 58%, față de 66% în 2023.
Spania se remarcă prin cel mai abrupt declin: joburile legate de instalațiile pe acoperișuri au scăzut constant de la 52% în 2022, la 32% în 2023, și apoi la doar 23% în 2024 — o reflectare clară a încetinirii majore a pieței solare rezidențiale din țară.
Franța este singura țară mare, cu o piață de ordinul gigawaților, unde ponderea locurilor de muncă în sectorul solar „rooftop” a rămas stabilă la 69%, susținută de succesul unui program de tarife reglementate de tip “feed-in-tariff”, arată Solar Power Europe
Ce urmează în sectorul fotovoltaic
Pe scurt, la nivel european, ritmul de instalare va scădea în scenariul pesimist și cel mediu, pe termen scurt ceea ce se va traduce într-o diminuare a numărului de joburi în UE. Totuși, ar putea urma un reviriment, iar la nivelul lui 2029, România va ajunge să numere aproape 90.000 de angajați în sector, întrun scenariu mediu, sau, dacă se adeverște scenariul optimist, peste 100.000, echivalentul a 10% din toată forța de muncă din UE la acel moment.
“Pentru prima dată în aproape un deceniu, piața fotovoltaică a Uniunii Europene este prognozată să se contracte în 2025. Conform celui mai recent scenariu mediu, instalările anuale sunt estimate să scadă cu 1,4%, de la 65,1 GW în 2024 la 64,2 GW în 2025. Această încetinire a pieței este de așteptat să se traducă într-o reducere de 5% a numărului de locuri de muncă, diminuând forța de muncă din sectorul solar la aproximativ 826.000 de joburi cu normă întreagă”, arată studiul.
În scenariul pesimist, se estimează o o contracție accentuată, până la doar 646.000 de locuri de muncă în domeniul solar în 2025, reflectând un ritm lent al instalărilor și închideri suplimentare de fabrici.
Există și un scenariu optimist, în care se estimează o majorare anuală de 13% a pieței solare, până la 73,6 GW. În acest caz, numărul locurilor de muncă din domeniul solar ar urca la 945.000 FTE în 2025, susținut de politici accelerate de implementare și de extinderea capacităților de producție din UE. Important este că, în acest scenariu, pragul simbolic de un milion de locuri de muncă ar fi atins în 2027 — cu doi ani mai târziu decât se anticipa în ediția precedentă — subliniind, chiar și în acest scenariu, decelerarea actuală a sectorului solar european.
Privind mai departe, până în 2029, scenariul mediu estimează că forța de muncă din sectorul solar european va depăși pragul de 900.000 de locuri de muncă, ajungând la 917.000 FTE. Scenariul pesimist evidențiază consecințele unui sprijin politic slab, ale barierelor comerciale și ale lipsei de flexibilitate a sistemului energetic. Combinate cu o dependență continuă de lanțurile globale de aprovizionare, aceste factori ar limita piața solară a UE și ar reduce numărul de locuri de muncă la 675.000 până în 2029, adică o scădere de 23% față de nivelurile din 2024.
Până în 2029, Germania, Spania, Italia și Polonia vor continua să reprezinte cele mai mari patru piețe de locuri de muncă din sectorul solar din UE, contribuind împreună cu aproximativ jumătate din totalul locurilor de muncă din Uniune.
Germania deține în continuare cele mai ambițioase ținte de instalare pentru anii următori și este anticipat să rămână principalul contributor la crearea de locuri de muncă în domeniul solar, cu 131.000 de locuri de muncă estimate în scenariul mediu pentru 2029.
Italia este așteptată să depășească Spania și să urce pe locul al doilea, susținută de o creștere constantă a pieței și de o perspectivă solidă în ceea ce privește ocuparea. Țara ar putea atinge 117.000 de locuri de joburi cu normă întreagă până în 2029 — o creștere semnificativă față de cele 95.000 estimate pentru 2028 în ediția anterioară.
Spania, la rândul ei, va rămâne un angajator major în domeniul solar, deși forța sa de muncă este prognozată să se stabilizeze la niveluri ușor mai mici decât în 2024, reflectând o încetinire temporară a ritmului instalărilor solare fotovoltaice.
Polonia, România și Franța — toate parte din clasamentul de anul trecut — continuă să fie contributori importanți la crearea de locuri de muncă în sectorul solar, cu 90.000, 88.000 și, respectiv, 80.000 de
Datorită dezvoltării puternice a pieței interne, România va avansa semnificativ și este prognozat să urce pe locul 5 până în 2029, depășind Franța.
Structura ocupării în sectorul fotovoltaic– Top 7 țări (2024 vs. 2029):
| Țara | Pondere din totalul locurilor de muncă în UE (2024) | Pondere estimată (2029) |
|---|---|---|
| Germania | 15% | 14% |
| Spania | 14% | 11% |
| Italia | 12% | 13% |
| Polonia | 10% | 10% |
| Franța | 8% | 9% |
| România | 7% | 10% |
| Ungaria | 5% | 5% |
| Alte țări UE | 29% | 29% |
Citește și:
