Kazahstanul, principalul furnizor de petrol al României, care a intrat în 2024 și în top 3 al surselor de petrol ale Uniunii Europene pe fondul eforturilor blocului european de a se îndepărta de combustibilul rusesc, își crește livrările de țiței către Europa în acest an, conform ultimelor date statistice.
În primul trimestru al anului 2025, Statele Unite, Norvegia și Kazahstanul au fost principalele surse de import de petrol ale Uniunii Europene, în condițiile în care, urmare a embargoului impus după atacarea Ucrainei, Rusia nu mai este nici măcar în top 7, arată ultimele date ale Eurostat.
Astfel, așa cum puteți vedea și în graficul comparativ de mai jos, ponderea Kazahstanului, acolo de unde vine de altfel și cel mai mult țiței în România, a crescut până la 12,7% din totalul importurilor blocului comunitar în primul trimestru al anului 2025, de la doar 10,9% cu un an în urmă. Practic, la mai puțin de un punct procentual comparativ cu ponderea țițeiului din Norvegia.
În total, țările membre ale Uniunii Europene au importat 176,4 milioane de tone de produse energetice (petrol și produse petroliere, gaze pe conductă și LNG, cărbune), în valoare de 95,3 miliarde de euro, în primele trei luni ale acestui an, în scădere cu 3,9% în termeni de volum, dar în creştere uşoară cu 0,3% în termeni de valoare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut,
Kazahstanul a fost, tot anul trecut, pe locul 3 în ceea ce privește sursele de aprovizionare cu petrol ale Uniunii Europene. Astfel, în total, UE a importat anul trecut 9,1 milioane de barili de petrol pe zi (bep). Primele surse au fost Statele Unite, cu 1,4 milioane bep, Norvegia cu 1,1 milioane bep și, foarte aproape, Kazahstanul, cu 1,05 milioane bep.
Iar exporturile de țiței kazah sunt, după cum se vede, în creștere și în acest an. KazMunayGas, compania petrolieră națională a țării, a anunțat că, în primele cinci luni ale acestui an, a transportat 34,7 milioane de tone de țiței către piețe, cu 2% mai mult decât își propusese inițial.
Iar piața europeană este una dintre cele cu potențial de creștere. În 2024, Kazahstanul a exportat petrol către Germania, cu un acord extins de furnizare către rafinăria Schwedt, preluată de statul german de la compania rusă Rosneft, într-un volum de circa 1,3 milioane de tone. Livrările au fost cu 50% mai ridicate decât în urmă cu un an. Iar în acest an ținta este ca 2 milioane de tone de țiței kazah să ajungă în Germania, folosindu-se sistemul rusesc de conducte.
Pe lângă Germania, țițeiul kazah a mai fost exportat în Italia, Olanda, România, Franța și Grecia.
De asemenea, în urma unui memorandum semnat cu operatorul sistemului croat de oleoducte Janaf, țițeiul kazah ar urma să fie debarcat pe coasta Adriaticii pentru a ajunge în Croația și, potențial, Ungaria și Serbia, în condițiile în care infrastructura de transport permite acest lucru.
Kazahstanul este și principala sursă de import de țiței a României, în condițiile în care KazMunayGas (KMG), deține Grupul Rompetrol, cu două rafinării în România, Petromidia (cea mai mare din țară), și Vega. De asemenea, pe fondul embargoului pe care România îl respectă, importă țiței din Kazahstan și celelalte companii care au rafinării în România, Petrom și Lukoil.
Producția va crește
Exporturile vor crește cu siguranță în acest an, pentru că și producția va crește ca urmare a noilor investiții.
La finalul lui ianuarie, producția zilnică de petrol a Kazahstanului a atins un nivel record zilnic de 278.499 tone metrice, sau aproximativ 2 milioane de barili pe zi (bpd), adică undeva la 2% din producția zilnică mondială. Asta după ce gigantul american Chevron a anunțat a început producția la faza următoare a câmpului petrolifer gigant Tengiz, după finalizarea unor investiții de 48 de miliarde de dolari care va aduce producția sa la aproximativ 1% din oferta globală de țiței. La începutul anului autoritățile kazahe spuneau că țara intenționează să își majoreze producția de petrol și condensat de gaze în acest an la 96,2 milioane de tone. Asta deși OPEC+ a desemnat Kazahstanul, alături de Irak și Rusia, drept țări care nu au respectat în mod repetat angajamentele de reducere a producției de petrol. Kazahstanul a răspuns că primează interesele țării în fața angajamentelor OPEC+.
