Guvernul a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect al Ministerului Energiei, iar fondurile vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene, a scris ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe facebook.
Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
“Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a scris Burduja pe facebook.
Ministrul a reamintit că negociază cu reprezentanții Comisiei Europene prelungirea termenelor de închidere ale centralelor pe cărbune ale CE Oltenia, închidere care ar fi trebuit operată în anul 2026. Burduja și-ar dori să prelungească acest termen până în 2029.
“Am spus-o zilele trecute și la Bruxelles, în fața Comisarului european pentru Energie: închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune. Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite.
Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani.
Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism”, a mai scris Burduja pe facebook.
