Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, ar urma să aibă un nou Consiliu de Supraveghere pentru ca România să se conformeze cerințelor în materie de guvernanță corporativă cerute de Comisia Europeană, iar Guvernul are câteva cerințe speciale de la noii supraveghetori.
Ministerul Energiei, care exercită în numele statului calitatea de acționar majoritar la Hidroelectrica, a publicat deja o “scrisoare de așteptări în procesul de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica”.
Prin aceasta “se stabilesc performanțele așteptate de la organele de administrare și conducere ale Societății pentru perioada rămasă până la finalizarea mandatului consiliului în funcție, respectiv până la data de 28.03.2027, conform procedurii de selecție derulate anterior”.
Hidroelectrica va trebui să aibă trei noi membri ai Consiliului de Supraveghere.
Unul dintre criteriile de performanță stabilite în aceasră scrisoare de așteptări este intrarea Hidroelectrica pe piața din Republica Moldova, atât pe segmentul de producție de energie regenerabilă, cât și pe cel de furnizare, lucruri care sunt scrise explicit:
“Dezvoltarea capacităților interne de M&A și participarea activă la oportunitățile de achiziție de proiecte/ capacități noi de generare energie electrică în principal din surse regenerabile, inclusiv la nivel regional ( și cu precădere în Republica Moldova)”.
“Participarea activă la oportunitățile de achiziție de portofolii de furnizare, inclusiv la nivel regional si cu precădere în Republica Moldova”
Hidroelectrica nu are nicio achiziție mare la activ
Hidroelectrica a mai încercat până acum achiziții de business-uri mari, dar a eșuat de fiecare dată, singura notabilă care i-a ieșit fiind achiziția parcului eolian de la Crucea de 108 MW de la STEAG. Acum cinci ani, consorțiul românesc format din Hidroelectrica, Electrica și SAPE au pierdut competiția pentru achiziționarea activelor pe care cehii de la CEZ le-au scos la vânzare în România, care au ajuns la australienii de la Macquarie.
În toamna lui 2022, Hidroelectrica anunța că va depune o ofertă pentru furnizorul CEZ Vânzare, scos la vânzare de Macquarie, dar în final nu a mai depus-o, invocând instabilitatea legislativă din piaţa energiei.
De asemenea, potrivit unor surse din piața de energie, Hidroelectrica ar fi fost interesată și de achiziția E.On Energie România, pentru care nemții de la E.On au semnat un acord cu grupul ungar MVM – tranzacția nu a fost încă aprobată de statul român, dar, în final, nu ar mai fi depus o ofertă financiară.
Hidroelectrica a prognozat pentru acest an venituri totale de 10,3 miliarde de lei, în creștere cu 2% față de cele din 2024, și cheltuieli totale de 6,1 miliarde de lei, în creștere și ele, cu 15% față de cele ale anului trecut. Așadar, profitul net bugetat de companie pentru acest an este de doar 3,55 miliarde de lei, în scădere cu 13% față de cele 4,06 miliarde de lei din anul 2024.
Compania estimează o producție de energie electrică de doar 13,3 TWh în acest an, în scădere de la cei 13,9 TWh ai anului trecut, pe fondul unei hidraulicități reduse. Producția a scăzut și anul trecut față de 2023, care a fost însă un an foarte bun.
Citește și:
Hidroelectrica pune prima sa baterie de stocare a energiei. Are 72 MWh și este fabricată de românii de la Prime
România trebuie să poată asigura necesarul de energie al Republicii Moldova oricând, oricât și indiferent de situație, după cum se arată în ultima strategie energetică a României, elaborată anul trecut.
“Securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova. Sectorul energetic național trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță. În acest context, România aspiră să consolideze profilul țării de pilon regional al securității energetice”, se arată în strategie.
