Pe măsură ce războiul din Ucraina intră în al patrulea an, ideea că Rusia ar putea din nou pompa gaz către Uniunea Europeană prin Germania nu mai pare atât de improbabilă cum părea acum câteva luni, notează Deutsche Welle. De luni de zile există speculații că Statele Unite și Rusia doresc repararea conductelor de gaze Nord Stream și reluarea fluxului de gaze rusești spre Europa. Întrebarea rămâne dacă Germania ar putea fi de acord, arată publicația germană.
Pe fondul relatărilor din presă potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să oprească invazia din Ucraina în discuțiile cu SUA, continuă speculațiile cu privire la posibila reintegrare a Rusiei în mixul energetic al Europei.
Luna trecută, unii politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) din Germania au salutat ideea reparării ambelor conducte deteriorate ale Nord Stream 1 și a singurei conducte avariate din Nord Stream 2. Cele trei au fost avariate în urma unui act de sabotaj în septembrie 2022, una rămânând intactă.
Nord Stream 1 aducea gaz în Germania înainte de începerea războiului din Ucraina, în timp ce Nord Stream 2 a fost finalizat în septembrie 2021, dar nu a intrat niciodată în funcțiune.
Atât Rusia, cât și Statele Unite ar fi interesate de un acord pentru a relua fluxul de gaz prin conducte.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuțiile cu SUA au inclus și subiectul Nord Stream. Între timp, mai multe rapoarte indică faptul că investitori americani sunt interesați să cumpere Nord Stream 2 AG — filiala cu sediul în Elveția a gigantului rus Gazprom, care deține conducta Nord Stream 2.
În ianuarie, procedura de faliment împotriva Nord Stream 2 AG a fost amânată până în mai, un document cenzurat din instanță arătând că Gazprom a argumentat că preluarea puterii de către administrația Trump ar putea „avea consecințe semnificative asupra situației Nord Stream 2.”
Chris Weafer, consilier de investiții cu peste 25 de ani de experiență în Rusia, a declarat pentru DW că au loc discuții serioase cu privire la o posibilă achiziție americană a companiei.
„Există propuneri pe masă din partea unor cumpărători americani care doresc să achiziționeze infrastructura, astfel încât să acționeze ca intermediar între sursa de gaz — Gazprom — și cumpărătorii germani de gaze,” a spus el. Totuși, Ben Hilgenstock, de la Școala de Economie din Kiev, spune că nu este treaba SUA sau a Rusiei să decidă ce energie cumpără Europa.
„Orice ar negocia Rusia și Statele Unite în legătură cu Nord Stream 1 sau 2 este complet lipsit de relevanță,” a declarat el pentru DW. „Este decizia Europei, sau mai exact a fiecărei țări în parte, dacă dorește să cumpere din nou gaz rusesc prin Nord Stream.”
Afaceri germane afectate de costurile energetice
Va dori Europa să cumpere din nou gaz rusesc prin conducte? Diversificarea surselor de gaze și petrol ale Europei după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina fost principalul factor care a dus la o creștere accentuată a prețurilor la energie în 2022 și 2023. Deși costurile au scăzut semnificativ de la acele maxime, reintrarea energiei rusești în mixul energetic ar putea reduce și mai mult prețurile.
Companii germane precum gigantul chimic BASF au resimțit cel mai puternic creșterea prețurilor la energie. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru DW că nu dorește să speculeze asupra unor posibile acorduri privind energia rusească, dar a subliniat că nu este singurul factor care le afectează afacerea. „Prețul crescut al gazului este doar unul dintre factorii care afectează competitivitatea BASF,” a spus purtătorul de cuvânt. „Alte motive importante sunt cererea slabă actuală și creșterea volumelor de import.”
Wolfgang Große Entrup, directorul general al Asociației Industriei Chimice din Germania (VCI), a declarat pentru DW că membrii săi „salută măsurile care reduc prețurile excesiv de mari la energie,” dar a subliniat importanța „partenerilor de încredere.”
„Aprovizionarea prin Nord Stream 1 a fost suspendată unilateral de Rusia în august 2022,” a spus el. „Cu un efort major, a fost posibil să se asigure securitatea aprovizionării chiar și fără petrol și gaz rusesc. Nu ar trebui să revenim la vechile obiceiuri confortabile și să evităm o dependență excesivă de țări individuale în viitor.”
Un drum complicat
Totuși, opoziția politică față de reluarea aprovizionării rămâne foarte puternică în Europa. Comisia Europeană și-a reiterat recent poziția privind Nord Stream 2.
„Nord Stream 2 nu este un proiect de interes comun, nu diversifică sursele de energie ale UE,” a spus un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-un briefing de presă pe 3 martie. Statutul de Proiect de Interes Comun (PCI) este acordat proiectelor de infrastructură energetică, permițându-le să beneficieze de un proces de aprobare accelerat și de o reglementare mai flexibilă.
UE s-a angajat să renunțe la toate combustibilii fosili ruși până în 2027, iar Comisia Europeană plănuiește să lanseze o strategie detaliată și o foaie de parcurs pe 6 mai despre cum intenționează să atingă acest obiectiv. În acest context, Hilgenstock consideră că sprijinirea restaurării Nord Stream ar fi „absolut bizară și grotescă.”
„Cred că am demonstra că nu suntem cu adevărat serioși în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei. O întoarcere pe acest subiect, în mod specific, ar însemna că nu suntem deloc serioși în a-l constrânge pe Vladimir Putin să continue războiul din Ucraina și să amenințe pacea și prosperitatea în Europa. Ar fi o evoluție absurdă,” a spus el.
Chiar dacă unii din clasa politică germană sau europeană ar fi în favoarea restaurării uneia sau ambelor conducte Nord Stream, a argumentat Hilgenstock, există „numeroase obstacole tehnice.”
Conducta Nord Stream 2 nu a fost niciodată certificată legal de Germania, iar Hilgenstock a spus că nu vede actualul guvern german făcând acest lucru. Apoi, mai există și reparațiile semnificative, despre care Chris Weafer crede că ar putea începe relativ rapid dacă SUA ar reuși să convingă UE de avantajele unui acord.
„Aceste discuții au loc, cu siguranță, și sunt credibile,” a spus el, adăugând că se așteaptă ca o parte din gazul rusesc să ajungă din nou în Europa, „dar probabil nu mai mult de 50% din volumul care era vândut înainte de invazia” din februarie 2022.
Totuși, Hilgenstock consideră vital ca UE să transmită clar SUA că redeschiderea conductelor Nord Stream nu este un subiect de negociere. „Trebuie doar să spunem: asta nu se va întâmpla. Și oricât de multă presiune încercați să puneți, noi nu vom submina un element fundamental al politicii noastre de a limita Rusia,” a spus el.
