Kazahstanul, acuzat de supraproducție, spune că nivelurile producției sale de petrol sunt decise în de interesul său național, nu de cartelul OPEC+

Kazahstanul va acorda prioritate intereselor naționale în detrimentul celor ale grupului OPEC+ atunci când va decide nivelurile de producție de petrol, a declarat pentru Reuters nou-numitul ministru al Energiei, Erlan Akkenzhenov, escaladând confruntarea cu cartelul, scrie Reuters.

Mai mulți alți membri ai grupului OPEC+, inclusiv principalul producător Arabia Saudită, au fost nemulțumiți de creșterea producției Kazahstanului, au declarat pentru Reuters trei surse din OPEC+ luna trecută.

Ministrul a spus, totuși, că țara nu poate reduce producția de petrol la cele trei mari proiecte petroliere, întrucât acestea sunt controlate de companii străine, în special câmpul petrolier Tengiz, condus de gigantul petrolier american Chevron.„Să acționăm în conformitate cu interesele naționale. Este o formulare largă, dar acoperă complet întreaga situație pe care o avem acum. Acționăm doar în funcție de interesele naționale,” a spus ministrul.

Kazahstanul, care livrează piețelor aproximativ 2% din petrolul mondial, a raportat o scădere de 3% a producției de petrol în primele două săptămâni din aprilie față de media din martie, dar producția încă a depășit cota stabilită prin acordul OPEC+ după luni de supraproducție.

Kashagan și Karachaganak, celelalte două mari proiecte petroliere din Kazahstan, sunt de asemenea operate de companii petroliere occidentale.

Respectarea de către membrii OPEC+ a țintelor individuale de producție, conform acordului colectiv, s-a înrăutățit în ultimul an.

Kazahstanul, unul dintre cei mai mari 10 producători de petrol la nivel global, extrage petrol într-un ritm record și mult peste ținta stabilită de comun acord cu Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi conduși de Rusia, după ce Chevron a finalizat o extindere majoră a câmpului petrolier Tengiz.

Akkenzhenov a declarat că, deși guvernul său va purta discuții cu marile companii occidentale pentru a îmbunătăți respectarea cotelor OPEC+, nu are prea multă influență asupra acestora. „Nu putem. Nu controlăm aceste procese acolo. Pentru că partenerii noștri internaționali iau deciziile,” a spus Akkenzhenov, care a fost numit în acest post luna trecută.

„Creșterea producției vine doar din noi zăcăminte… Dacă începem să închidem zăcămintele vechi, va fi ca și cum ne-am împușca singuri în picior.”

El a spus că Kazahstanul riscă să piardă definitiv câmpurile petroliere mature dacă va începe să reducă producția acolo. Potrivit ministrului, cele trei proiecte asigură 70% din producția de petrol a Kazahstanului.

Statul din Asia Centrală s-a angajat să compenseze supraproducția prin reducerea producției de petrol până în iunie 2026.

Ministrul nu a spus direct că Kazahstanul va părăsi OPEC+, dar a reiterat că trebuie să ia în considerare preocupările naționale.

 

„Vom încerca să ne ajustăm acțiunile. Dacă partenerii noștri… nu sunt mulțumiți de ajustările noastre, atunci, din nou, vom acționa în funcție de interesele naționale, cu toate consecințele ce decurg de aici,” a spus el.

Proiectul Kashagan este operat de North Caspian Operating Company (NCOC), care include Eni cu o participație de 16,81% și Shell printre acționari. KazMunayGaz din Kazahstan are o participație de 16,88%.

Câmpul de gaze-condensat Karachaganak este controlat de un consorțiu care include și Eni și Shell, fiecare cu o participație de 29,25%, în timp ce KazMunayGaz are 10%.

În consorțiul Tengizchevroil (TCO), condus de Chevron și care operează câmpurile Tengiz și Korolev, Chevron deține 50%, KazMunayGaz 20%, Exxon 25% și Lukoil 5%.

Referindu-se la exporturi, Akkenzhenov a spus că Kazahstanul se așteaptă să își atingă planul de a exporta 55 de milioane de tone metrice de petrol în acest an, adică aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, prin conducta CPC care leagă câmpurile petroliere ale țării de terminalele rusești de la Marea Neagră, de unde țițeiul este expediat spre diverse destinații, inclusiv Turcia și China.

Conducta, operată de un consorțiu care include Chevron și ExxonMobil, reprezintă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Akkenzhenov a spus că, deși conducta va intra în mentenanță în a doua jumătate a lunii mai, stocurile de la portul rusesc Novorossiisk vor asigura continuitatea încărcărilor.

Kazahstanul dorește, de asemenea, să crească exporturile de petrol prin conducta Druzhba a Rusiei către Germania și a reușit să le ridice la peste 2,5 milioane de tone pe an, deși acest lucru va depinde de acordul Moscovei, a spus ministrul.

Kazahstanul este și principala sursă de import de țiței a României, în condițiile în care KazMunayGas (KMG), deține Grupul Rompetrol, cu două rafinării în România, Petromidia (cea mai mare din țară), și Vega.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *