În ziua în care ar fi trebuit să repună în funcțiune terminalul de LNG de la Alexandroupolis din nord-estul Greciei, operatorul instalației, Gastrade, a prelungit cu încă o lună momentul repornirii. Compania nu a dezvăluit niciodată detaliile defecțiunii care au ținut oprit terminalul de LNG exact când zona avea cea mai mare nevoie de gaze.
În momentul în care stocurile de gaze din Uniunea Europeană au scăzut sub 40% din capacitate, operatorul terminalului GNL Alexandroupolis a amânat considerabil data prevăzută pentru reluarea activității, potrivit presei.
Situată în largul coastei de nord-est a Greciei, instalația are un potențial major de stimulare a pieței în Grecia și alte țări din sud-estul Europei și de asigurare a unei aprovizionări susținute cu gaze.
Gastrade a prelungit oprirea cu încă o lună, până la 31 martie. La 23 ianuarie, compania a raportat o problemă tehnică. Apoi a anunțat că va fi disponibil un serviciu limitat de regazeificare, dar timp de câteva zile nu a existat practic niciun flux de gaze. La 28 ianuarie, compania a declarat că instalația de gaze naturale lichefiate a fost scoasă din funcțiune. Gastrade ar fi trebuit să repună în funcțiune FSRU Alexandropoulis, cel mai nou terminal de LNG din Europa pe 28 februarie. Însă, a prelungit întreruperea pentru o lună întreagă în acea zi, alimentând îngrijorările cu privire la gravitatea defecțiunii și speculațiile cu privire la cauză. Asociația europeană a operatorilor de gaze, Gas Infrastructure Europe, și rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSO-G) au luat act de această actualizare.
Utilizarea capacității terminalului GNL din Alexandroupolis a fost oricum relativ scăzută
Pusă în funcțiune comercială la începutul lunii octombrie, instalația putea regazifica LNG până la un volum de 5,5 miliarde de metri cubi pe an. Capacitatea unității plutitoare de stocare și regazificare (FSRU), nava unde se aduce de fapt LNG, este de 153 500 de metri cubi.
Terminalul are foarte puține contracte, ceea ce înseamnă că această defecțiune controversată nu pune prea mult în pericol în mod direct aprovizionarea cu gaze în Balcani. În plus, firma Bulgargaz a reușit să-și asigure volumele necesare din Turcia.
Acționarul fondator Elmina Copelouzou, proprietarul și operatorul flotei de transportatori de GNL GasLog DEPA Commercial, Bulgartransgaz și operatorul sistemului național de gaze naturale din Grecia (DESFA) controlează fiecare câte 20% din compania din Alexandroupolis.
În Uniunea Europeană sunt în curs discuții privind reducerea nivelului obligatoriu de stocare a gazelor de la 90% la 80%, la 1 noiembrie în fiecare an. Evident, măsura nu ar contribui la securitatea aprovizionării iarna viitoare, dar cererea ar fi mai mică și s-ar mai disipa din presiunea de pe prețuri
Chiar înainte de oprirea terminalului LNG din Alexandroupolis, o defecțiune la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan a întrerupt livrările către Europa prin coridorul sudic de gaze, spre conducta Trans Adriatic Pipeline – TAP. La începutul anului, Ucraina a refuzat să reînnoiască un contract de tranzit cu Rusia, oprind fluxul de gaze către Europa Centrală la începutul anului. Conductele TurkStream și, apoi, Balkan Stream au rămas singura rută directă și funcțională pentru gazele rusești.
Serbia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord se bazează pe terminalul LNG Alexandroupolis, pe noile interconectări dintre Grecia și Bulgaria (IGB) și Bulgaria și Serbia, precum și pe livrările de gaze din Azerbaidjan. În plus, există planuri pentru gazoducte care să conecteze Macedonia de Nord cu Grecia și Serbia.
Serbia și România intenționează să construiască o legătură de gaze cu o capacitate anuală de 1,6 miliarde de metri cubi. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat anul trecut că România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. În plus, zăcământul său offshore Neptun Deep urmează să intre în funcțiune în 2027.
