PPC, unul dintre marii furnizori de energie dn România, a câștigat un al doilea proces cu statul pentru recuperarea restanțelor înregistrate la plata compensațiilor de la buget datorate pentru plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Iată decizia Tribunalului București, publicată pe portalul instanșelor de judecată:
“Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a debitorului MINISTERUL FINANŢELOR, ca neîntemeiată. Recalifică excepţia inadmisibilităţii, invocată de debitori, ca fiind o apărare de fond.
Admite cererea de emitere a ordonanţei de plată formulată de creditoarea PPC ENERGIE S.A. în contradictoriu cu debitorii MINISTERUL ENERGIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR.
Ordonă debitorului MINISTERUL ENERGIEI să achite creditoarei suma de 2.365.620,10 lei reprezentând 40% din valoarea compensării consumurilor realizate în perioada 1-31 decembrie 2023. Stabilește termen de plată de 10 zile de la comunicarea prezentei ordonanţe.
Obligă debitorul MINISTERUL ENERGIEI să achite creditoarei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Executorie. Cu drept pentru debitori de a formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data comunicării. Cererea se va depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 17.02.2025”
Acesta este doar unul dintre procesele în care unii fintre furnizorii de energie au dat în judecată statul, în condițiile în care de un an nu a plătit datoriile către companiile care suportă întâi din fondurile lor schema de prețuri plafonate urmând ca apoi să primească banii de la Guvern. Și nu este pentru prima dată când PPC câștigă în instanță recuperarea sumelor cu care a prefinanțat schema de plafonare a prețurilor, sumă pe care statul nu a plătit-o când trebuia. La finalul lui ianuarie, compania a obșinut o decizie asemănătoare, pentru o sumă apropiată, 2,39 milioane de lei.
Doar PPC a declanșat 20 de procese în acest sens, cu o valoare a despăgubirilor – de fapt sume neplătite la timp de către stat – de circa 90 de milioane de lei.
Potrivit legislației în vigoare în 2023, Ministerul Energiei trebuie să achite avansul de 40% din suma solicitată în 10 zile de la depunerea cererii de către furnizor, fără validare din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
Asociația Furnizorilor a anunțat în ianuarie că datoria totală a statului către ei se ridică la 8-9 miliarde de lei și a cerut urgentarea plăților.
“Noi nu mai putem susține această schemă, este un risc foarte mare de neplată și de ieșire din business-ul de furnizare, ceea ce ar afecta tot lanțul distributie-transport-producător și în final cel mai mult ar afecta consumatorul”, a declatat președintele Asociației Furnizorilor (AFEER), Laurențiu Urluescu.
El a solicitat plata “de urgență” măcar a sumelor care au fost confirmate la plată de ANRE, în condițiile în care datoriile totale ale statului către furnizorii care au prefinanțat schema de prețuri plafonate se ridică la “8-9 miliarde de lei”, și sunt datorii, către unii furnizori, și din luna noiembrie a anului 2023.
În bugetul de stat ministerele Muncii și Energiei au doar 3 miliarde de lei pentru plata datoriilor către furnizori. Schema de plafonare a prețurilor este în vigoare până la 31 martie, dar ea ar mai putea continua, potrivit unuia dintre scenariile anunțate. Un alt scenariu se referă la un ajutor direct, fără să mai implice furnizorii, de 36 de lei pe lună pentru cei cu consum de 150 kWh pe lună, de care ar urma să beneficieze circa 5,7 milioane de clienți.
Un draft de proiect de act normativ referitor la ce va urma de la 1 aprile va fi publicat de Ministerul Energiei până la finalul săptămânii
