![](https://e-nergia.ro/wp-content/uploads/2023/12/equinor2.webp)
Compania norvegiană Equinor este ultima companie energetică care își reduce planurile de creștere pe segmentul energiei verzi pe măsură ce reacția împotriva energiei regenerabile continuă, scrie OilPrice.
Equinor a anunțat săptămâna trecută că își reduce ambițiile privind capacitatea instalată în regenerabile cu 20 % la limita inferioară și cu 33 % la limita superioară, de la 12-16 gigawați până în 2030 la 10-12 GW. Intervalul țintă superior a fost stabilit în 2021.
Equinor a precizat că noul său obiectiv include participația sa de 10 % la cel mai mare dezvoltator de energie eoliană offshore din lume, compania daneză Orsted, și participația sa de 16,2 % la compania solară Scatec.
Adăugarea de centrale electrice onshore în Brazilia și Polonia în cursul anului 2023, împreună cu demararea proiectelor solare Mendubim în 2024, a contribuit la o creștere de 19% a producției de energie din surse regenerabile în trimestrul al patrulea și la o creștere de 51% pentru întregul an, comparativ cu aceleași perioade din 2023.
De asemenea, firma a declarat că renunță la obiectivul anterior pentru 2030 de a aloca 50% din cheltuielile brute de capital pentru energie regenerabilă.
Reuters a anunțat anterior că industria eoliană offshore s-a confruntat cu creșterea ratelor dobânzilor, inflație, blocaje în aprovizionare, schimbarea regimurilor de reglementare și marje neatractive.
Equinor a declarat în comunicatul său de presă referitor la rezultatele din al patrulea trimestru și din întregul an 2024 că intenționează să crească producția de petrol și gaze cu 10 % în perioada 2024-2027. Compania se așteaptă la un flux de numerar gratuit de 23 de miliarde USD pentru perioada 2025-27 prin reducerea cheltuielilor de capital și managementul costurilor.
Norvegia produce doar aproximativ 2 % din volumele mondiale de petrol, dar este cel mai mare producător și exportator de petrol din Europa de Vest. Equinor este cea mai mare companie de petrol și gaze din Norvegia, producând aproximativ 70% din producția sa totală, adică 2 milioane de barili de echivalent petrol pe zi.
Veștile de la Equinor urmează anunțurilor similare ale companiilor BP și Shell, care și-au redus planurile de extindere în domeniul energiei regenerabile, în special al energiei eoliene offshore.
În ianuarie, BP a anunțat că reduce 5% din forța sa de muncă, adică 4.700 de joburi, și renunță la 3.000 de contractori. Compania petrolieră cu sediul în Marea Britanie a declarat că reducerile fac parte dintr-un plan de reducere a costurilor care a început în octombrie anul trecut, când a identificat economii de 500 de milioane de dolari care urmează să fie realizate în 2025 – 25% din obiectivul de 2 miliarde de dolari stabilit pentru sfârșitul anului 2026. Compania a renunțat la mai multe proiecte de energie regenerabilă și a abandonat un plan anterior de a reduce producția de petrol și gaze cu 40% până în 2030, precizează AP.
Și Shell a declarat recent că va opri dezvoltarea de noi proiecte eoliene offshore.
În încercarea de a reduce influența Rusiei asupra piețelor europene de energie și, în același timp, de a face progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, țările UE și-au sporit masiv capacitățile de energie regenerabilă, doborând recorduri în ceea ce privește utilizarea energiei solare și eoliene. Dar acum se pare că aceste piețe au crescut prea mult, prea repede, iar piețele europene de energie sunt acum afectate de consecințe, arată OilPrice.
Utilizarea energiilor variabile pentru cea mai mare parte a mixului energetic al blocului este benefică pentru climă, dar poate fi periculoasă pentru stabilitatea rețelei dacă este gestionată greșit. În prezent, „rețeaua germană de electricitate este mai dependentă ca niciodată de condițiile meteorologice”, se arată într-un editorial recent pentru Bloomberg. Germania și-a închis ultimele trei centrale nucleare în aprilie 2023.
„Fără suficientă producție de bază care să funcționeze 24/7 și fără centrale dispecerizabile, care pot fi activate la cerere, Berlinul se bazează pe importurile din țările vecine pentru a umple golul în timpul întinderilor lungi de iarnă, când este întuneric și fără vânt”.
Acest lucru, la rândul său, a afectat piețele energetice ale Norvegiei vecine. Pe măsură ce tot mai multă energie norvegiană ajunge în rețelele germane, prețurile energiei norvegiene cresc tot mai mult. Norvegia dispune de energie ieftină și abundentă datorită resurselor hidroenergetice, iar localnicii nu sunt prea încântați de sacrificarea prețurilor lor mici la energie pentru a ține becul aprins în Germania.
„Țările nordice au din ce în ce mai mult sentimentul că plătesc costul unei politici energetice germane eșuate – o politică în privința căreia nu au fost consultate”, a scris Javier Blas pentru Bloomberg.
Această nemulțumire a dus la fracturi grave în guvernul norvegian. Norvegia, care nu face parte din UE, și-a văzut recent guvernul de coaliție prăbușindu-se sub greutatea deciziei de a răspunde la măsurile energetice ale UE. Partidul de centru eurosceptic din Norvegia s-a retras complet din guvernul de coaliție, lăsându-l pe prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre să conducă un guvern minoritar.