Károly Mátrai, CEO al grupului ungar de stat MVM, a dat un interviu presei locale în care vorbește despre achizița afacerii E.On Energie România – segmentul de furnizare și de servici, înțelegere semnată la finalul anului trecut dar care, pentru a fi finalizată, trebuie aprobată de Guvernul României și de Comisia Europeană.
Károly Mátrai a acordat un interviu presei din Ungaria în care spune că nu vede o problemă de concurență pe piața din România dacă MVM cumpără firma de furnizare de energie și gaze a E.On de la noi. De asemenea, el afirmă că MVM nu cumpără ca să vândă apoi altora și spune că nu va aduce gaze rusești pentru a alimenta viitorii săi clienți preluați de la E.On, pentru că este mai scump, și va furniza gaze extrase din România. Șeful MVM este convins că tranzacția va obține toate avizele necesare și că se va fi finaliza în această vară
Iată declarațiile lui Károly Mátrai pe tema tranzacției din România:
MVM a semnat într-adevăr un acord de vânzare în decembrie 2024 pentru a achiziționa o participație majoritară în două companii românești. Aș dori să subliniez faptul că aceste companii operează în principal în sectorul comerțului cu amănuntul din România și oferă diverse soluții de eficiență energetică participanților la piața comerțului cu amănuntul. Piața de retail din România este formată din 66 de jucători, deci nu cred că dobândirea de către MVM a unei participații majoritare în aceste companii ar reprezenta un risc pentru piață în ansamblu.
Grupul MVM ar intra într-un mediu concurențial. Deși ar deține o poziție de lider în sectorul gazelor naturale, nu ar avea o majoritate pe întreaga piață. În prezent, aproximativ 35-40% din consumatorii de gaze din România sunt deserviți de E.ON Energie România, în timp ce compania deține o cotă de piață de aproximativ 10% în sectorul energiei electrice, ceea ce reprezintă o poziție destul de similară cu cea pe care o avem în prezent în Republica Cehă.
Prin stabilirea unei prezențe în comerțul cu amănuntul, MVM poate crea noi sinergii în România, valorificând experiența sa vastă în deservirea clienților rezidențiali și corporativi din Ungaria și Republica Cehă. Acest lucru va contribui la dezvoltarea pieței românești, consolidând totodată poziția României pe piața energetică din Europa Centrală și de Est.
În ceea ce privește securitatea energetică: din punctul nostru de vedere, aprovizionarea cu gaze rusești este relevantă în primul rând pentru securitatea energetică a Ungariei. După cum am menționat, portofoliul nostru de clienți din Cehia este aprovizionat din Occident, nu cu gaz rusesc. România se află într-o situație unică, deoarece are resurse interne semnificative de gaze și nu cred că ar avea sens să „ducem apa la mare”.
Nu avem nicio intenție de a vinde aceste companii românești. Strategia noastră spune clar că ne propunem să fim un actor-cheie în regiune, iar această achiziție se aliniază perfect acestui obiectiv.
Sursele locale sunt întotdeauna cele mai ieftine, fie că este vorba de electricitate sau gaze naturale. Transportul gazului rusesc în România ne-ar impune costuri logistice enorme. Deoarece sursele locale sunt cele mai rentabile, dacă vom primi aprobarea pentru această tranzacție, planul nostru este să aprovizionăm filiala noastră din România în principal din surse locale de gaz.
În prezent, așteptăm aprobarea Autorității de Concurență din România, a Comitetului de analiză a investițiilor străine directe și a Comisiei Europene. Pe baza acestor factori, ne așteptăm să obținem toate aprobările necesare cel mai devreme până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an. Într-un scenariu optim, putem încheia tranzacția până în vară, dar suntem flexibili în gestionarea oricăror potențiale întârzieri.
Ne așteptăm ca tranzacția să primească aprobarea tuturor autorităților și ca ea să poată fi finalizată în intervalul iunie-iulie planificat.
Statul român verifică trazacția
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a reluat, pe 26 ianuarie, câteva argumente pentru care el este împotriva tranzacției prin care grupul maghiar de stat MVM urmează să preia firma de furnizare a gazelor și energiei electrice a E.On din România.
”În primul rând, legăturile companiei MVM cu Federaţia Rusă, ele sunt evidente din date deschise. Cumpără, de exemplu, de la Gazprom gaze, are legături pe zona nucleară cu Federaţia Rusă. Valoarea tranzacţiei a fost vehiculată la peste 200 de milioane de euro când o furnizare de două ori mai mică în România, anul trecut, s-a vândut cu 15 milioane de euro. Deci puteţi să puneţi dublu, triplu, dar nu se ajunge la de 10 – 12 ori mai mult. De asemenea, faptul că în contractul pe care noi l-am analizat între MVM şi E-ON Furnizare compania maghiară îşi rezerva dreptul să vândă la rândul ei acţiunile pe care le preia unor entităţi terţe, inclusiv din afara Uniunii Europene”, a spus Sebastian Burduja, întrebat de ce se opune tranzacției.
El a mai adăugat că firma de furnizare E.On Energie are o bază de date de peste trei milioane de clienţi şi nu au fost prezentate garanţii din partea companiei maghiare privind protecţia datelor şi faptul că nu vor exploata în vreun fel analiza profilului de consum din fiecare gospodărie.
”Toate aceste sunt rezerve care vor fi discutate în Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe, instrument care există şi în Ungaria, şi în Austria şi Spania, şi care în trecut în România a refuzat tranzacţii, iar în Spania, exact aceeaşi comisie a refuzat o tranzacţie de achiziţie din partea unei companii maghiare din acelaşi grup ca MVM a unei companii feroviare. Există precedent”, a mai spus Burduja.
Grupul german E.On a anunțat, la jumătatea lunii trecute, că a ajuns la un acord cu compania ungară MVM, cu capital majoritar de stat pentru vânzarea diviziei de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România și a firmei de servicii E.ON Asist Complet. Tranzacția era preconizată să se încheie în prima jumătate a anului 2025, iar valoarea ei nu a fost dezvăluită, dar surse din piață au arătat că este vorba despre 200-210 milioane de euro. Ulterior, autoritățile de la București au anunțat că tranzacția “va intra pe circuitul complex de avizare, atât la nivel naţional, cât şi european”, care implică o analiză detaliată a respectării normelor de concurenţă, dar și analiza din partea Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), “instituţie care supraveghează investiţiile strategice pentru a proteja interesele României”.
În 15 ianuarie Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția.
