Curtea Constituţională a României a constatat, marţi, că dispoziţiile din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale referitoare la stabilirea amenzilor în legătură cu nerespectarea cerinţelor privind transparenţa nu incriminează fapte „concrete”, ceea ce conduce la încălcarea principiilor legalităţii şi proporţionalităţii care guvernează dreptul contravenţional. Curtea a fost sesizată de o companie din cadrul grupului E.On, care a fost amendată de ANRE și a contestat în justiție amenda.
Potrivit unui comunicat al CCR, Curtea Constituţionalăa admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.194 pct.37 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale 123/ 2012, cu modificările şi completările aduse prin art. I pct.106 din Legea 127 /2014 şi prin art. I pct.107 din Legea 155 /2020, sunt neconstituţionale.
Articolul 197 punctul 37 din Legea 123/ 2012 prevede: „Constituie contravenţii la normele privind desfăşurarea activităţilor în sectorul gazelor naturale nerespectarea cerinţelor privind transparenţa prevăzute în reglementările ANRE, precum şi în regulamentele europene”.
„În esenţă, Curtea a constatat că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate impun o obligaţie generală de a respecta un număr nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, şi stabilesc sancţiuni contravenţionale, neincriminând fapte concrete. Aceste aspecte conduc la încălcarea principiilor legalităţii şi proporţionalităţii care guvernează dreptul contravenţional şi, fiind caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin. (5) din Constituţie. Pentru aceleaşi argumente, s-a reţinut că imprecizia textului de lege supus controlului de constituţionalitate afectează, în consecinţă, şi garanţiile constituţionale care caracterizează dreptul la un proces echitabil, consacrat de art.21 alin. (3) din Constituţie, inclusiv componenţa sa privind dreptul la apărare”, explică instanţa constituţională.
Totul a pornit de la o amendă dată de ANRE unei companii de furnizare din grupul E.On
Potrivit jurnaliștilor de la Profit.ro care au analizat tot cazul, în urma unei investigații din 2019, ANRE a concluzionat că, în toamna anului 2018, E.ON Gaz Furnizare ar fi „conspirat” cu compania-soră E.ON Energie România pentru a „simula” o tranzacție liberă de cumpărare angro de gaze de la aceasta la o licitație derulată pe Bursa Română de Mărfuri, tranzacție ale cărei detalii fuseseră de fapt prestabilite prin e-mail de managerii celor două companii.
Potrivit legislației de atunci, ANRE era obligată să recunoască integral costul gazelor cumpărate de pe Bursă în prețul reglementat perceput de către furnizori consumatorilor finali casnici. Însă, în cazul gazelor achiziționate prin contracte bilaterale directe, Autoritatea avea posibilitatea de a recunoaște doar parțial costurile, mai ales în condițiile în care era vorba despre tranzacții între companii din același grup.
ANRE a susținut că, în loc să încheie un contract bilateral direct, E.ON Gaz Furnizare și E.ON Energie s-ar fi înțeles să încheie tranzacția în urma organizării unei ședințe „fictive” de licitație la BRM, pentru a înlătura riscul ca ANRE să nu recunoască integral costul achiziției. În plus, în acest fel, cantitatea de gaze cumpărată de E.ON Gaz Furnizare de la E.ON Energie ar fi intrat în calculul gradului de îndeplinire de către cele două companii a obligației de tranzacționare de gaze pe bursă prevăzută de legislație. Ca atare, Autoritatea a sancționat E.ON Gaz Furnizare cu amendă de 500.000 lei. Furnizorul a achitat jumătate din minumul prevăzut de lege, după care a contestat amenda, susținând că a procedat legal . În cursul procesului cu ANRE, E.ON Gaz Furnizare a ridicat excepție de neconstituționalitate a articolului don lege în baza căruia a fost dată amenda.
