Ministerul Energiei din Kazahstan a elaborat un proiect de ordin de anulare a actului normativ din 2014 prin care a foat stabilită atunci lista produselor petroliere la care statul reglementează prețul de vânzare, potrivir Neftegaz ru. Carburanții sunt foarte ieftini, mult mai iefitini decât în țările vecine, ceea ce provoacă penurie pe piața internă, în condițiile în care exporturile ilegale sunt la ordinea zilei.
Ministerul Energiei de la Astana arată că este necesară o liberalizae treptată a prețurilor, dar cu sprijin prioritar pentru grupurile sociale vulnerabile, pentru că țata se confruntă cu fluxuri încrucișate și exporturi „gri” de produse petroliere. De asemenea, trebuie încurajată și fezabilitatea economică a noilor proiecte de creștere a producției de petrol și de extindere a celor mai mari rafinării de petrol din Asia Centrală de la 18 la 28 de milioane de tone/an, care vor crea noi locuri de muncă și vor derula astfel programele de investiții dorite de Guvern.
În acest sens, Ministerul Energiei ar urma să elaboreze o politică bazată pe model durabil de stabilire a prețurilor carburanților. “Aceasta vizează crearea unui echilibru pe piață între cerere și ofertă, eliminarea penuriei de combustibil , stimularea modernizării industriei de rafinare a petrolului, crearea de noi locuri de muncă și atragerea de investiții pe termen lung”, potrivit sursei citate.
Ministerul Energiei a dat asigurări, de asemenea, că Guvernul nu va permite o creștere bruscă a prețurilor la combustibili și că, “împreună cu organismele interesate, va consolida controlul asupra pieței, va asigura respectarea legislației și aprovizionarea neîntreruptă cu combustibil a pieței interne”.
Kazahstanul are printre cele mai mici prețuri la carburanți la nivel mondial, mult mai mici chiar și decât cele din țările din jur. Benzina de 92 costă astfel 205 tenge litrul (echivalentul a 37 de eurocenți), iar motorina costă 295 tenge litrul, echivalentul a 54 de eurocenți.
Această situație a creat însă mai multe probleme, de la un deficit al pieței interne, la imposibilitatea industriei de a face investiții și până la exporturi masive de carburanți, prin diverse scheme ilegale, către statele din jur, unde prețurile sunt mult mai mari – spre exemplu în Uzbekistan motorina costă echivalentul a 528 de trenge, deci cu 80% mai mult decât costă în Kazahstan.
În aceste condiții, piața locală se confruntă cu deficit de carburanți, inclusiv de GPL, care este un comsbustibil destul de răspândit, care crește de la an la an.
Kazahstanul a extins în mod repetat o interdicție privind exportul de produse petroliere în afara țării, iar toamna trecută o lege a fost pregătită pentru prelungirea interdicției privind exportul anumitor tipuri de produse petroliere în afara teritoriului vamal al Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU) până la 31 decembrie 2026. Totuși, carburanții ies din țară “la gri”, chiar și prin schemelor legale-de exemplu, în tranzitare țării realimentarea se efectuează în principal pe teritoriul Kazahstanului.
Oficialii au estimat că, pentru a rezolva problema deficitului de produse petroliere ușoare care se accentuează, este necesar să se înceapă proiectarea unei noi rafinării de petrol cu o capacitate de 10 milioane de tone pe an, a cărei construcție ar urma să înceapă cel târziu în 2032. Noua unitate va acoperi nevoile țării din 2040 până în 2050 și va permite exportul acestora către piețele în dezvoltare rapidă din Asia Centrală, de Sud și de Sud-Vest.
De asemenea, pentru a crește producția de combustibili și lubrifianți în linie cu strategia guvernamentală pentru dezvoltarea industriei în perioada 2024-2032, capacitățile rafinăriilor de petrol actuale, Shymkent, Pavlodar și Atyrau, precum și ale uzinei de bitum Aktau, vor fi extinse cu 50%.
Astfel, 28 de milioane de tone de produse petroliere vor fi produse în Kazahstan – cifra actuală este de 18 milioane de tone. În plus, vor crește și standardele de mediu la producția de carburanți, în condițiile în care țara își propune neutralitatea climatică la nivelul anului 2060.
Kazahstanul este cea mai importantă sursă de petrol pentru România, în condițiile în care compania petrolieră națională KazMunayGas deține grupul Rompetrol, care controlează Petromidia, cea mai mare rafinărie din România.
