Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat joi la Bruxelles că acordul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina nu va mai fi prelungit de la 1 ianuarie, cu excepţia situaţiei în care Rusia ar fi plătită de importatorii europeni pentru acest gaz numai după terminarea războiului.
„Dacă vreo ţară europeană este dispusă să primească acest gaz şi să nu i-l plătească Rusiei până la sfârşitul războiului, atunci noi putem reflecta” asupra autorizării în continuare a tranzitului gazului rusesc către Europa prin conductele din Ucraina, a spus Zelenski la o conferinţă de presă la Bruxelles.
De asemenea, preşedintele ucrainean s-a pronunţat împotriva unui posibil mecanism de tranzit prin Ucraina al gazelor ruseşti achiziţionate de Azerbaidjan, opţiune luată în considerare de câteva luni în UE, după ce Kievul a refuzat să prelungească acordul de tranzit cu Rusia ce expiră pe 31 decembrie.
„Nu vrem astfel de jocuri. Dacă o ţară primeşte gaz rusesc, aceasta înseamnă să transferi bani în Rusia”, care-şi poate finanţa astfel industria militară, şi-a motivat Zelenski refuzul de a menţine tranzitul gazului rusesc.
În ultimele săptămâni, Slovacia şi Ungaria, foarte dependente de gazul rusesc, s-au plâns că se vor lovi de dificultăţi de aprovizionare după 31 decembrie, neavând alternative imediate de a înlocui complet gazul rusesc.
De asemenea, Republica Moldova a instituit starea de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, întrucât centrala electrică de la Cuciurgan, situată în regiunea separatistă Transnistria şi care produce pe gaz o parte substanţială a necesarului de energie al întregii ţări, nu se va mai putea aproviziona, situaţie agravată de o dispută financiară cu compania rusă Gazprom, ce refuză din acest motiv livrarea gazului către Republica Moldova prin rute alternative.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat şi el joi refuzul Ucrainei de a prelungi contractul pentru tranzitul gazului rusesc. Dar vom supravieţui, Gazprom va supravieţui, a asigurat el.
După sabotajul asupra conductelor Nord Stream din Marea Baltică, în septembrie 2022, Rusia şi-a livrat gazul către Europa prin două rute, respectiv reţeaua ucraineană şi gazoductul TurkStream, împreună cu extensia acestuia, Balkan Stream.
Tranzitul gazelor ruseşti către Europa prin Ucraina a scăzut însă cu aproape două treimi faţă de 2021, ajungând la 14,65 miliarde de metri cubi în 2023, adică puţin sub jumătate din totalul exporturilor de gaze ruseşti către Europa.
